|
|
— slobod la limbă —
|
|
Doamnelor și Domnilor,
|
|
Nu v-ați prins! Sau, mai bine zis, v-am prins… ați uitat cifrele romane! 🧐
|
|
Nimeni nu a răspuns corect la ghicitoarea de luna trecută, aia prin care vă ceream să indicați intrusul — din perspectiva unui cetățean roman — din șirul S, M, L, XL, XXL. Toți ne-ați zis că-i S. Da’ de unde!
|
|
|
|
|
E drept că S nu face parte din numerotația romană standard, așa cum o cunoaștem și o folosim în mod obișnuit astăzi, ci e un simbol pentru semis (jumătate), folosit mai ales în raport cu monedele romane antice.
|
|
|
|
|
Însă S este totuși o valoare utilă și utilizată în numerotația romană. Acceptăm că n-ați știut detaliul ăsta, dar să credeți că XXL ar fi corect… cum așa?
|
|
Bine că n-au picat la bac cifrele romane, că tot suntem în plin sezon.
|
|
|
|
În căutarea sinonimului perfect…
|
La bac pică sinonime (la română), iar asta produce în fiecare an mare forfotă pe dexonline. N-am scăpat nici anul ăsta:
|
|
|
|
|
- în seara, noaptea și dimineața devreme dinainte de examen au fost căutări înfrigurate pentru câteva cuvinte foarte… poetice! Le vedeți în imaginea alăturată. Se pare că pe rețelele asociale a avut loc o adevărată desfășurare de forțe pentru a convinge elevii că subiectele au răsuflat;
|
|
|
|
|
- tot la sinonime și la noi se gândea și domnișoara care ne-a scris dis-de-dimineață, chiar înainte să intre în sala de examen;
|
|
|
|
|
- iar la examen, în fața subiectului (se cerea indicarea sensului din text — deci nu neapărat sinonimele! — pentru pe neașteptate și împrejurare), toată lumea s-a convins că agitația de cu seară a fost complet inutilă și a trecut la căutările necesare… ați înțeles bine, au fost căutări, ca de fiecare dată, în timpul examenului!
|
|
|
|
- dar și după examen — ceea ce e absolut normal —, pentru verificare.
|
|
Așa-i că n-ați putea fără dexonline? 💪
|
|
|
|
|
|
Bacalaureatul, o adevărată pacoste… și pentru etimologi
|
Ca să dai bacul, nu tre’ să știi originea acestui cuvânt, dar dacă tot suntem la capitolul ăsta, e o ocazie s-o lămurim.
|
|
E clar că se referă la laureat – cel care e încununat cu lauri pentru că a luat un examen, a câștigat un concurs, a obținut un premiu –, dar de unde vine prefixul baca-?
|
|
Pentru a afla, trebuie să ne uităm mai atent la bachelier (en français) sau bachelor (in English), provenite din latina medievală sub forma baccalarius, desemnând, în ambele limbi, un debutant în ordinul cavalerilor, sens ulterior extins și aplicat oricărui tânăr nobil, și apoi unui tânăr burlac în pragul intrării în viața de adult. Mult mai târziu a fost adoptat de universități pentru a-i denumi pe absolvenți. În orice caz, baccalarius e legat de învățare și educație, fie în lumea cavalerismului, fie în cea a universității.
|
|
Transformarea nu s-a limitat doar la sens, ci s-a produs și la formă: baccalarius a devenit prin etimologie populară baccalaureus, tocmai pentru a se asocia cu laurii. Și s-a nimerit bine, căci bacca înseamnă bace (fructe), deci bacca lauri ar însemna fructe de laur, simbolizând astfel fructele învățăturii și în același timp obiceiul ca absolvenții să poarte cununi de laur cu fructe.
|
Semnificația de astăzi vine de la Napoleon care, în 1808, a introdus în Franța examenul de bacalaureat la finalul liceului, de unde l-am împrumutat și noi… și cuvântul, și examenul.
|
|
Mult succes în continuare la bacalaureat, stimați elevi! Ca de obicei, dexonline vă este alături, dar, atenție!, știți voi... nu în timpul examenului!☝️
|
|
|
|
|
|
Panoul de onoare: Oana Ciobancan, editor și moderator de definiții
|
|
|
Atât ne-a scris. Suficient. Și imediat s-a integrat în echipă. Apoi am aflat că mesajul ei a fost o reacție spontană în urma emisiunii Lianei Stanciu În direct cu viața, de pe TVR2, în care Radu Borza a vorbit despre dexonline și despre plăcerea de a face voluntariat.
|
|
|
|
|
Astăzi, la panoul de onoare, o prezentăm pe Oana Ciobancan, voluntară dexonline, editează și moderează definiții. E prahoveancă de origine. A studiat filologia la Colegiul Național „Nichita Stănescu” din Ploiești și istoria la Universitatea de Vest din Timișoara. A fost profă de istorie câțiva ani, apoi și-a diversificat preocupările în psihopedagogie specială și studii culturale. Astăzi trăiește în Arad și lucrează în domeniul cultural. Citește, scrie, desenează — ce viață boemă ai, Oana! 🤩 — și corectează definiții pentru dexonline.
|
|
|
|
|
Oana este printre ultimii voluntari recrutați și deja pe locul I în topul contribuțiilor din ultimul an. De unde atâta zel pentru această muncă de corectură, migăloasă, riguroasă și aparent ingrată? A prins o slăbiciune pentru minunatul Dicționar enciclopedic ilustrat al lui Candrea și Adamescu, pe care Oana îl citește, îl admiră și îl pune pe site. Frumoasă misiune!
|
|
Pentru că pe noi toți, la dexonline, ne-a impresionat munca titanică la care s-au înhămat autorii acestui dicționar, forma excepțională în care a fost publicat, tonul însuflețit al definițiilor, bogăția citatelor din texte literare, acuratețea imaginilor și precizia simbolurilor care le însoțesc, am zis că merită să vi-l prezentăm și dumneavoastră. Este primul și cel mai bun dicționar enciclopedic din România, nedepășit și neegalat până astăzi!
|
|
|
|
Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1931
Începem cu un exercițiu de imaginație… Trăiești acum 100 de ani! Ca să fim siguri că-i plasăm și pe tineri în epocă, precizăm:
|
- fără calculator (scriai doar cu creionul pe hârtie);
- fără telefon (ici-colo mai era câte unul fix, dar masa nu avea);
- fără internet (o scrisoare ajungea la iubită cu poștalionul într-o săptămână sau două, iar răspunsul ei… calculați-l voi);
- fără televiziune (te informai doar la cinema unde se difuzau scurtmetraje cu știri care se actualizau o dată pe lună);
- tocmai apăruse primul post de radio, Radio România (nu toată lumea avea acces);
- existau ziare (fără prea mulți cititori, rata de analfabetism fiind de peste 60%).
|
Dacă erai curios din fire și voiai să te informezi, era imposibil fără școală serioasă și fără să fi citit sute de cărți... era imposibil să mergi direct la țintă pentru că nu exista un dicționar enciclopedic pentru limba și cultura română!
|
|
Ca în zilele noastre, Academia stătea într-un turn de fildeș și dezbătea probleme esențiale pentru popor — cum ar fi, de exemplu, faptul că litera â arată mult mai bine decît î, deci trebuie s-o folosim pe aceasta în interiorul cuvintelor, dar nu și la margini, ca să nu pară cuvântul dodoloț —, astfel că nu avea timp să aloce timp și resurse financiare creării acestui dicționar atât de necesar.
|
|
Acesta era contextul în care au apărut doi oameni — doar doi! — dedicați și pasionați, Ion-Aurel Candrea (Iancu Hecht, la naștere) și Gheorghe Adamescu, care să-și jertfească o bună parte din viață (9 ani, 16 ore pe zi), și o editură, Cartea Românească, care să se pună la dispoziția autorilor pentru a crea o adevărată operă de artă.
|
|
Dicționarul enciclopedic s-a inspirat, fără îndoială, din cele existente în țările cu tradiție lingvistică (Le petit Larousse illustré, par exemple 🇫🇷), însă le-a depășit cu certitudine atât din punct de vedere al concepției și al realizării, cât și prin inovațiile aduse. Astfel, CADE (cum îi spunem noi) nu are numai meritul de a fi primul dicționar de acest gen pentru limba și cultura română, ci și acela de a fi cu mult înaintea vremii.
|
|
Sigur, numărul mare de ilustrații și planșe contează (aproape 10 mii de gravuri, tabele, hărți, portrete etc.), însă pălește în fața unor îmbunătățiri precum:
|
|
- ortografia modernă: î peste tot, â doar în român și derivatele lui (cu câțiva zeci de ani înaintea Academiei);
|
|
- folosirea capacităților tipografice pentru structurarea definițiilor (fonturi diferite pentru părți diferite);
|
|
- semne speciale pentru marcarea tipului cuvintelor (⊕ argouri, ❍ provincialisme, † cuvinte vechi, ‡ dispărute, ⦿ incorecte);
|
- semne simbolice pentru marcarea domeniilor, vă arătăm doar câteva exemple: 🚜 agricultură, 🫀 anatomie, 🚗 automobilism, 🍸 băuturi, 🌿 botanică, 🍽 bucătărie, ⚡ electricitate, 🦉 filosofie, 🌍 geografie, 🎲 jocuri de noroc, 📝 literatură, 🎼 muzică, 🎭 teatru etc. — evident, pe dexonline folosim emojiurile noastre de azi, e tot ce ne permite tehnologia, dar nu arată rău deloc… ce ziceți?
|
|
Toate aceste detalii fac din CADE, cum am spus mai devreme, un dicționar neegalat și nedepășit până astăzi… în ciuda faptului că posteritatea s-a inspirat masiv din el, vezi Dicționarul limbii române moderne (DLRM), practic primul dicționar pentru uz general realizat de Institutul de Lingvistică din București în 1958 — cu 8 comisii și comitete, 68 de membri în total (i-am numărat noi) —, care a copiat structura dicționarului lui Candrea, iar definițiile doar le-a reformulat, excluzând citatele și referințele. Iar prima ediție a DEX-ului, cea din 1975, preia practic definițiile din DLRM, dar scoate ilustrațiile și adaugă câteva cuvinte noi.
|
|
Pentru a cinsti cum se cuvine acest dicționar, am făcut tot ce este inginerește posibil să prezentăm forma digitalizată la înălțimea dicționarului, așa că ne-am îmbunătățit sistemul (și pe noi înșine!), astfel încât să nu pierdem nimic din informațiile oferite de original.
|
|
Sperăm că ați remarcat deja că dicționarul acesta oferă o pată de culoare — la propriu și la figurat — site-ului nostru. Puteți verifica căutând cuvinte la literele A și B, atât a reușit Oana să introducă deocamdată, dar, fără doar și poate, aventura CADE va continua și ne va bucura!
|
|
|
|
Greșeli prezente pe dexonline ≠ greșeli făcute de dexonline
|
|
V-au distrat aceste mesaje? Și pe noi 😅 Și-am pus doar câteva aici! Primim zeci la poșta redacției, aproape în fiecare zi. E una din părțile ilare ale muncii la dexonline, de aceea vi le arătăm și vouă… și creăm astfel ocazia să vă reamintim de unde vin greșelile sau conotațiile, pentru unii dintre voi peiorative, degradante, rasiste, xenofobe etc., din unele definiții.
|
|
dexonline este un intermediar.
|
|
dexonline este gardianul (păstrează și protejează), nu autorul definițiilor.
|
|
dexonline preia dicționare deja publicate clasic, pe hârtie, și le pune pe Internet. Cum facem asta? Prin ocerizare (cuvânt nou intrat în DOOM³), adică printr-un sistem electronic de citire, recunoaștere și copiere automată de text.
|
|
dexonline verifică și corectează, nu conținutul dicționarului, ci doar scăpările programului de ocerizare. De exemplu, carne e preluat în primă fază drept came, adică programul a citit grupul rn ca m. Aici intervin voluntarii noștri și restabilesc realitatea.
|
|
dexonline nu creează, nu adaugă, nu modifică și nici nu șterge definiții.
|
|
dexonline respectă conținutul dicționarelor și opțiunile autorilor acestora.
|
dexonline nu este Academia Română, nici măcar Institutul de Lingvistică. Am încercat de mai multe ori o cooperare oficială cu dumnealor, e dorința noastră inveterată și învederată (mai țineți minte ce înseamnă aceste cuvinte din răvașul trecut, da?), ni s-ar părea și nouă ceva firesc…
|
- Academia, responsabilitatea definiției;
- dexonline, optimizarea pe(ntru) Internet;
- împreună, o echipă eficientă și utilă în serviciul iubitorului de română.
|
…însă multiplele noastre propuneri de colaborare nu au trezit interes. Dar ăsta-i alt subiect, vă vom povesti toată tărășenia într-una din scrisorile următoare.
|
|
Ce vrem de fapt să vă spunem acum? Că mesaje indignate, nerușinate, inocente sau amorezate… de tipul celor de mai sus pur și simplu nu merităm. Da’ nu-i bai, nu ne afectează, avem destul simț al umorului încât să le luăm în zeflemea.
|
|
Vouă, celor care ne trimiteți așa comentarii, vă spunem doar că greșiți destinatarul și vă pierdeți astfel cele mai prețioase resurse: timpul și energia.
|
|
Ca picanterie, să știți că avem și un utilizator anonim care face semnalări și ne cere cu insistență „număr de înregistrare”! Îl informăm pe această cale că nu-i putem satisface doleanța pentru că (1) nu avem registratură ca la primărie și (2) fiind anonim… cui și cum?
|
|
Așadar: opiniile, propunerile, criticile, declarațiile de amor, tot ce simțiți… asumați-vi-le, semnați-le și îndreptați-le direct către autorii dicționarelor. Găsiți referințele sub fiecare definiție.
|
|
|
|
Luați la întrebări…
|
Pentru cei care ați scăpat știrea, luna trecută am apărut iar în presă. Ne-a făcut mare plăcere să dăm un interviu publicației playtech.ro. Am vorbit despre începuturile dexonline, relația cu Academia, efervescența echipei, cifrele succesului și, evident, despre acest newsletter 😉 Găsiți aici întregul interviu.
|
|
|
|
|
Rămânem în legătură, da?
|
V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
|
|
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
|
Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
|
|
|
|
Știți deja: nu vă vom răspunde tuturor, însă vom discuta ideile voastre cele mai pertinente în următoarele newslettere.
|
|
Și de data asta, înainte să încheiem, venim cu o rugăminte. Lunile trecute, unii dintre voi ne-ați trimis 3,5% din impozit și vă mulțumim! S-a încheiat campania aia. Însă dacă vreți în continuare să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
|
|
|
|
|
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați că cuvintele care nu se văd se uită 📖.
|
|
|
|
|
|
|
Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.
|
|
|
|
Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.
|
|
|
|
Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.
|
|
|
|
|
|
Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).
|
|
|
|
Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.
|
|
|
|
Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
|
|
|
|
|
|
