— slobod la limbă —

Doamnelor și Domnilor,

Doamnelor Profesoare și Domnilor Profesori, (vă dedicăm numărul de luna asta),
Cum vă descurcați? Încă rezistați psihic când vedeți atâta lipsă de interes și motivație pentru învățare, superficialitate sau plagiat la teme și referate, copiat la lucrare, suflat la ascultare, dificultăți de concentrare, hlizit la ecrane, lipsă de implicare, lipsă de respect, incapacitate de comunicare, indisciplină, chiul… părinți care știu ei mai bine…? Felicitări!

Să privim înainte: peste două zile, pe 5, este Ziua Mondială a Profesorilor. Ministerul Educației și alte instituții oficiale se vor uita politicos spre toate văicărelile dumneavoastră… Ei și?

Acest răvaș este aici pentru a vă consola, informa și indigna.

Magister dixit

Nu mai încape discuție dacă… magister dixit, maestrul a spus! Oare mai e de actualitate vorba asta?
Nu, nu vrem să punem și noi sare pe rana autorității pierdute a profesorului de azi, ci să vă împărtășim o curiozitate. De fapt, două.

Prima. Pe vremea romanilor, profesorul era mai tare ca ministrul!
  • magister: profesor, cel care instruiește, educă; sau șef, director, cel care comandă, dirijează, conduce (vine de la magis „mai mult; mare”)
  • minister: servitor, cel care ajută, servește (vine de la minus „mai puțin”)
Apoi, etimologicește vorbind, magister este probabil cel mai influent etimon latinesc în limba română. A prilejuit apariția foarte multor cuvinte cu sensuri diferite. Am făcut o listă (nu e completă):
maestru: cel ce se distinge în artă sau știință, profesor
magister: titlu științific (termen istoric)
magistral: perfect, desăvârșit, impunător
magistrală: de ex., magistrala albastră (amintiri din comunism)
magistrat: înalt funcționar de ordin judiciar
magistru: profesor, dascăl
maistru, maistor, maistoriță: meseriaș(ă) cu calificare superioară
master: masterat, perioadă de studii
măiestrie: dibăcie, iscusință, pricepere
măiestru, măiastră: magic, înzestrat cu însușiri miraculoase
meșter: cel ce a învățat o meserie și o exercită, meseriaș (de ex., zidar, zugrav)
meșteșug: meserie, măiestrie
metresă: amantă, întreținută, ibovnică
mister: domnul englez (Mr.) sau antrenor de fotbal (mai nou)
Ce credeți, care ar fi traducerea cea mai „actuală” pentru expresia latinească magister dixit? Cine ne conduce astăzi (mințile)?

Să nu ne spuneți că „e scris în stele”, că n-o să vă credem. Iată de ce…

Astre și dezastre

V-ați gândit vreodată că dezastru vine de la astru? În italiana medievală disastro era cel „fără stea, fără noroc”, căci astrologia era bine înrădăcinată în viața oamenilor. Nu e singurul termen care indică asta: augur („de bun sau de rău augur”), auspiciu („sub auspiciile…”) provin de la obiceiul roman de a încerca să prevadă viitorul urmărind zborul păsărilor sau chiar cercetând măruntaiele acestora!

Astrologia, „știința stelelor”, este o pseudoștiință, iar motivul pentru care astăzi numim astronomie „legea stelelor”, cercetarea stelelor, e datorat sentimentelor de jenă și impostură pe care le-au resimțit oamenii în urmă cu mai bine de 250 de ani, încât nimeni nu și-a dorit să se asocieze cu acest nume.

În epoca de aur a disonanței cognitive, adică în Evul Mediu, Europa profund religioasă amesteca fără niciun fel de remușcare credința creștină monoteistă cu „greaua moștenire” a superstițiilor păgâne și acorda astrelor o importanță uriașă considerând că stelele înrâuresc viețile oamenilor încă de la naștere. De aici și cuvântul horoscop: ὥρα „oră, moment” și σκόπος „observare” — e același scop ca în telescop, microscop, periscop, caleidoscop etc. —, care desemna reprezentarea grafică a pozițiilor stelelor în momentul nașterii cuiva.

Bucățica asta de istorie ar fi prilej de destindere dacă astrele contemporane nu ar mai produce dezastre, dar într-un mod, de data asta, mult mai pervers. Explicăm:

Astrologia a fost demascată ca fiind pur și simplu impostură la sfârșitul secolului 17. Am urmărit definiția acestui cuvânt în dicționarele românești. Iată cum evoluează ea de-a lungul timpului:

Primele dicționare românești care atestă că această practică era și la noi considerată șarlatanie sunt Dictionariulu limbei romane (primul dicționar al Academiei, Laurian și Massim, 1871) și Dicționarul universal al limbei române (Lazăr Șăineanu, 1896):
Până nu demult, toate au definit corect termenul, iată câteva exemple:
Bomboana de pe colivă ne e servită în zilele noastre în DEX, ediția din 2009, copiată și în 2016, unde astrologia este ridicată la rangul de... artă!
Niciun cuvânt despre falsitatea pretențiilor, nici despre statutul confirmat de pseudoștiință, nimic care să clarifice unei persoane lambda (sau random pentru tineri) că este o treabă neserioasă.

După același tipic, ne așteptăm ca pe viitor să avem definiții precum:
  • nepotism = știința de a găsi sinecuri pentru rudele sărace (cu duhul)
  • plagiat = arta de a scrie cărți cu aplicarea GDPR (protecția datelor personale)
  • hoț (de buzunare) = persoană care testează vigilența călătorilor
Dar să nu mai facem haz de necaz… Nu demult visam ca astrele să reapară în viața cotidiană prin dorința noastră de a vizita alte planete 🪐 nicidecum prin întoarcerea la mentalitățile de acum 300 de ani pentru prezentarea edulcorată a superstițiilor…
Cum am putea repara această enormitate? Tot în școală ne punem speranțele… sau iluziile? 🤔 Vivat Academia, Vivant Professores!

Laurențiu Bașchir, voluntarul din umbră

Curând se fac 20 de ani de când colaborează la dexonline și nimeni de la dexonline nu l-a văzut niciodată în carne și oase. Tristețea muncii de acasă… Dar toată lumea îl cunoaște, chiar și dumneavoastră! Ghici, ciupercă, cine-i?
blaurb. sau Laurențiu Bașchir pe numele real
Sigur vă e familiară semnătura din captura alăturată. Nu se poate să nu-l fi remarcat pe voluntarul nostru cel mai prolific. Numele lui apare pe aproape toate paginile cu definiții. Laurențiu a adăugat cele mai multe litere: peste 70 de milioane (280.000 de definiții). Îl puteți vedea în fruntea topului voluntarilor la general și pe locul doi în ultimul an.
De Dragobete, în 2005, Laurențiu își declara intențiile serioase față de dexonline punând pe site prima lui definiție, cea a cuvântului limul din Marele dicționar de neologisme de Florin Marcu. Exact ca în povești, de atunci trăim fericiți, sperăm noi, până la adânci bătrâneți.

De 20 de ani la dexonline, Laurențiu nu a luat nicio pauză! A introdus singur dicționare întregi, cu de toate: termeni literari, muzicali, argotici, arhaici, regionali, religioși, neologici… sau părți consistente din clasicele dicționare explicative și normative.

Dar cine este Laurențiu și de unde până unde această întrecere cu dicționarele și cu voluntarele? 🥇
Locuiește în Tulcea, e inginer, rebusist, cititor, meloman și cinefil. Iar ca să nu aibă mustrări de conștiință că-i prea sedentar, mai face și câte-o alergare din când în când, pe malul gârlei.

Corectarea definițiilor la dexonline a fost și este pentru Laurențiu un bun prilej să aprofundeze domenii diferite, științifice sau umaniste. Bref, un autodidact.

Suceli lingvistice cosmopolite

  • cheia reglabilă este numită de francezi clé anglaise „cheie engleză”, iar englezii îi spun French wrench „cheie franceză”, de parcă fiecare nație ar dori să dea vina pe cealaltă pentru existența acestei scule.
  • elucubrație: are azi conotație peiorativă, înseamnă „aberație, absurditate”, iar a elucubra, „a spune enormități”. Însă sensul inițial al acestui cuvânt era total opus, pozitiv: „scriere alcătuită cu multă osteneală și răbdare, la care s-a lucrat zi și noapte”. Vine din latinescul elucubratio „muncă făcută noaptea”.
  • cherry, roșiile cherry, se pronunță čeri (ca în cerere), că-i cuvânt englezesc, nu altfel.
  • gutui amărui, cu puf galben ca de puimarmelada: etimologia ne arată că vine de la marmelo „gutuie” în portugheză, dar astăzi mâncăm marmeladă din orice alte fructe.

Fapte nu chiar atât de diverse

  • Tocmai am atins pragul de 10.000 de abonați pe Instagram. Ne bucurăm că vă plac topurile și ilustrațiile noastre. Vă mulțumim!
  • Cătălin a spus povestea dexonline într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
  • Anca și Radu au discutat despre principiile dexonline la OmniOpenCon, o conferință despre open source, open education, open minded… care a avut loc la sfârșitul lui septembrie la Universitatea Politehnică din București.
  • Ne-am aruncat ochii pe prima lege a învățământului din România, Legea instrucțiunei publice, cea a lui Cuza din 1864, și am văzut că anul școlar începea pe 1 octombrie și se termina pe 15 august. Iar elevii dădeau examen scris la fiecare materie. Ce mult se învăța pe vremuri! 😲

Rămânem în legătură, da?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
(dacă nu funcționează butonul, merge și cu reply la acest mail).

Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
Știți deja: nu vă vom răspunde tuturor, însă vom discuta ideile voastre cele mai pertinente în următoarele newslettere.

De asemenea, dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați că cuvintele care nu se văd se uită. Așadar mai puneți nițel și burta pe carte… magister dixit! 😉

Vă mulțumim pentru fidelitate!

Echipa dexonline

(ca să știți cine vă vorbește)

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.