— slobod la limbă —

Doamnelor și Domnilor,

dexonline s-a apucat de etnobotanice 🌱 Trebuie că e efectul caniculei și al libertății 😎

Ei… chiar ați crezut? Nu, nu ne-am apucat nici de fumat, nici de prizat, nici de plantat (Doamne ferește!, să sperăm că mineriadele rămân un „accident” în istoria noastră și că nu se vor mai repeta niciodată!). Noi doar ne plimbăm prin orașele patriei și constatăm că primari din toate zările îs gând la gând cu bucurie! Adică se înțeleg ca de la panseluță la panseluță, sau de la împărat la împărat, sau ca niște frați pătați sau… puteți să le spuneți cum vreți, tot aia-i. Explicăm.

Panseluța… de la primărie la farmacie

Inaugurăm astăzi o rubrică de curiozități despre numele plantelor (poate nu va fi chiar în fiecare newsletter, după chef…). Am putea să vă spunem că această rubrică ar fi utilă pentru îmbogățirea culturii generale, conexiunea mai coștientă cu natura, înțelegerea biodiversității, conservarea speciilor… bla-bla… Sigur, rămân valabile toate aceste motive, dar sunt prea grave pentru niște zile de vacanță, nu le-am suporta nici noi, nici voi. De aceea, vă vom prezenta doar fața nostimă a plantelor.
Pentru azi, deși o vrem nostimă, vă propunem o față „îngândurată”: panseaua sau panseluța (că cei mai mulți o alintă). Oricum i-am spune, a devenit simbolul superficialității în înfrumusețarea urbană, al cheltuirii banilor publici în detrimentul altor investiții, altfel spus: o distragere de la adevăratele probleme orășenești. Și e păcat, pentru că floarea asta era înainte simbolul gândirii, fiind numită și „floarea/iarba gândului”. Însuși numele ei provine din franțuzescul pensée „panseu, gând, gândire”. Nu v-ați fi gândit la asta, e drept? 🤔 De ce e numită așa în franceză, nu știm sigur, dar o teorie spune că floarea seamănă cu o față gânditoare. Discutabil... dacă ne uităm cu atenție la poza de alături.
Și românilor li s-a părut că seamănă cu o față — e o iluzie optică, pareidolie se numește fenomenul —, așa că pe lângă catifeluță, puizea și trei-frați-pătați i se mai spune și barba-împăratului! Numele franțuzesc a venit mai târziu, dar se pare că a acaparat toată scena. Cu o excepție: n-a intrat în farmacie! N-a intrat și cu denumirea, că rolul de fiertură nu i-a scăpat. Din motive de marketing nu avem ceai de panseluțe, ci de trei-frați-pătați (după aceeași schemă prin care cobaiul ți se vinde la magazinul de animale ca „porcușor de Guineea”).

Nici în alte limbi numele plantei nu e mai puțin interesant:
italiană: flammola „flăcăruică”
portugheză: amor-perfeito „iubire perfectă”
germană: Mädchenaugen „ochii fetei” sau Stiefmütterchen „mămică vitregă”
cehă: maceška, tot „mămică vitregă”
maghiară: árvácska și
slovenă: sirôtka „orfană”
în engleză,
lista e mai lungă și mai drăgăstoasă:
come and cuddle me „vino și mă-mbrățișează”
tickle me fancy „gâdilă-mă”
love in idleness „dragoste trândavă”
three faces in a hood „trei chipuri în scufie” (ca la noi, nu?)
Iată etnobotanica noastră! 🪴 (în sens propriu: studiul denumirilor populare ale plantelor, ceea ce am făcut și noi acum aici).

Îi dedicăm aceste panseuri și panseluțe colegei noastre Anca, că tot e ziua ei în luna lui gustar, dar mai ales pentru că a acceptat (cu chiu, cu vai!) s-o prezentăm azi la panoul de onoare. Știți voi, o floare oferită unei femei îți dublează influența asupra ei! Ei bine… a funcționat! 😉

Panoul de onoare: Anca Alexandru

În luna august sărbătorim 24 de ani de dexonline, dar și pe Anca, lady dexonline (câți? e tânără 🤩). Anca împlinește trei milioane de litere adăugate și încă un milion verificate cu acribie ca moderator, numai la definiții. Mii de definiții. Pe lângă astea, mai are încă un milion de caractere minuțios analizate și revizuite în articole lingvistice. Dacă cifrele vi se par seci, gândiți-vă că i-au trecut prin fața ochilor, numai pentru dexonline, echivalentul a vreo cinci romane serioase, că tot îi place ei literatura.

Și dacă asta ar fi toată contribuția Ancăi, tot ar fi enorm! Dar pe lângă treaba asta care necesită o minuțiozitate extremă, ea e „vinovată” și pentru o mare parte din lucrurile bune care se întâmplă la dexonline de șase ani încoace, de când e cu noi.

Așa cum dexonline a devenit indispensabil iubitorilor de limbă română — elevi, profesori, scriitori, traducători, editori sau simpli curioși —, la fel și Anca a devenit indispensabilă pentru dexonline. Nu numai că ne-a cucerit pe toți cu inventivitatea și entuziasmul ei, dar s-a și strecurat subreptice și irevocabil în sufletul dexonline.

Anca este toată ziua filolog și profesoară la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, iar în timpul liber, coordonator științific și moderatoare la dexonline.
Colaborarea cu Anca a început pe Facebook (iată că e și Facebookul bun la ceva 🙃): a intrat cu noi într-o discuție despre cum se face acordul verbului cu subiectul pseudomultiplu. Ce preocupări elevate are! Este? 😵‍💫 Practic a fost dragoste la prima... discuție: noi am plăcut-o pentru limpezimea ideilor și înlățuirea logică a argumentelor, ea ne-a plăcut pentru... întrebați-o direct, dacă sunteți curioși 💌 Ne-am vorbit, ne-am plăcut… ce rămâne de făcut? Munca, evident, munca de voluntar.

Anca a început pe 9 iulie 2018 cu editarea de definiții. Prima ei intrare: cuvântul agonisită din Dicționarul limbii române literare vechi. După ce s-a prins (extrem de repede — ne dorim cât mai mulți voluntari ca ea) cum funcționează sistemul dexonline, a introdus de una singură câteva dicționare mai aproape de zonele ei de interes: literatura (Mic dicționar îndrumător în terminologie literară), paremiologia (Dicționar de cuvinte, expresii și citate celebre), onomastica (Mică enciclopedie onomastică) etc.

Fiind un om de echipă, când a fost nevoie în 2022 de un efort colectiv pentru a introduce rapid noutățile din DOOM³, nu s-a dat laoparte (legat se scrie, mai nou! pe ce bază or fi hotărât asta? 🤨), a pus osul la treabă pentru ca elevii și profesorii să fie la zi informați.

În paralel, în toată această perioadă, Anca a preluat, digitalizat și corectat articole lingvistice. Practic, tot de una singură, a pus pe net Ortografia pentru toți de Mioara Avram și Biografii lexicale de Ionel Funeriu. Iar anul trecut și-a întâlnit marea dragoste la dexonline: Dicționarul Enciclopedic al lui Candrea și Adamescu (vestitul CADE despre care v-am povestit luna trecută), pe care-l păstorește în special ca moderatoare și coordonatoare a voluntarilor.

După ce ne-a impresionat cu minuțiozitatea, simțul organizatoric, cultul lucrului bine făcut și capacitatea de muncă (voluntară, repetăm!) pentru definiții, nu s-a potolit, a zis să mai diversifice… A venit cu idei proaspete în toate zonele de impact: îmbunătățirea site-ului (este un cerber al esteticii și al corectitudinii), adăugarea de noi funcționalități și aplicații.

Vă place acest newsletter? E concepția ei, realizarea ei de la cap la coadă. Sigur, mai contribuim și noi ici-colo (de exemplu, cu bucata asta despre ea 😇), dar grosul e făcut de Anca.
Vă plac topurile? Ideea ei, concepția ei, doar cu realizarea am ajutat-o (doar cu partea de programare, de fapt).
Vă place rubrica Cuvântul zilei? O mare parte din micile povești prezentate acolo i se datorează Ancăi și curiozității ei nemărginite mai ales pentru domenii pe care nu le stăpânește.
Ne urmăriți și pe Instagram? Tot Anca întreține contul. În fiecare dimineață — e ca un ritual ☕️ — postează cuvântul zilei și clasamentul celor mai căutate cuvinte din ziua anterioară. E și ăsta un mod de a lua pulsul societății. Pe Instagram avem astăzi peste 9.000 de abonați.
E clar, zicem noi, Anca face de toate, mai puțin programare. La o adică, nu credem că s-ar da înlături (pe ăsta l-am legat preventiv… nu-i în DOOM).

Ar mai fi multe de zis despre lady dexonline, dar ne oprim aici cu elogiul… de frica ei! 🫣 Nu ne lasă să scriem articole lungi, să nu se plictisească fanii noștri, și nici nu vrea s-o ținem prea mult în centrul atenției. Da’ ați înțeles ideea: un om minunat care însuflețește echipa.
Un lucru mai adăugăm aici: nu uitați că apelul la voluntari e deschis permanent. Vă asigurăm că, pe lângă plăcerea de a „meșteri” limba română, veți avea și oportunitatea să lucrați cu oameni ca Anca.
Îi suntem recunoscători pentru colaborarea neprețuită și ne dorim cât mai mulți ani alături de ea la dexonline. La mulți ani, Anca! 🌷(n-am găsit emoji cu panseluță)

Ca de la om la om…

Trecem de la un om la oameni. Și nu vrem să vă dăm lecții despre pluralul substantivelor în limba română, ci să vorbim – a câta oară? – despre sărăcirea vocabularului din mass-media românească.
Articolele din ziare, în mare parte bazate pe traduceri (semi)automate din originalul preponderent în engleză, reflectă, printre altele, o colosală puțintime a vocabularului. Unul dintre exemplele cele mai evidente este invazia... oamenilor! Chiar dacă, fără mari sforțări intelectuale, aproape întotdeauna se pot găsi termeni mai nuanțați, care exprimă mai clar sensul în funcție de context — sinonime la îndemâna tuturor precum: lume, persoane, cetățeni, populație, locuitori etc. —, acest lucru pare evitat cu osârdie. Pentru exemplificare, culegem la marea întâmplare câteva titluri. Vă dăm și propunerile noastre de reformulare. Bunăoară:
  • Cu fața de plapumă plină cu PET-uri. Oamenii fac bani frumoși din adunarea de ambalaje reciclabile Lumea face bani...
  • Cinci oameni au murit și alți 50 au fost răniți după ce o scenă s-a prăbușit la un eveniment de campanie electorală în Mexic → Cinci spectatori au murit...
  • Accident misterios pe Dunăre, lângă Budapesta: Doi oameni au murit, cinci sunt dați dispăruți → Doi pasageri au murit…
  • Dacă nu sunteți informat, au venit cinci oameni, au votat cinci oameni și a ieșit conducerea. Articolul se referă la alegerile comitetului de bloc (greu de dedus din titlu, și chiar din articol), astfel că, întrucât nu orice „om” poate vota la astfel de alegeri, ci doar proprietarii apartamentelor, exprimarea cea mai logică și sugestivă ar fi fost → [la asociație] au venit cinci proprietari, eventual locatari
  • 12 oameni au fost răniți în urma unor turbulențe, într-un avion al Qatar Airways care zbura de la Doha către Dublin → 12 călători au fost răniți din cauza turbulențelor…
  • Papua Noua Guinee: 2.000 de oameni au fost îngropați de vii de o alunecare de teren → 2000 de locuitori din Papua Noua Guinee au fost...
  • Cauzele tragediei din Mallorca, unde patru oameni au murit după ce un restaurant s-a prăbușit → […] unde s-au înregistrat patru victime după ce…
  • Oamenii căsătoriți sunt mai mulțumiți de propria viațăCei căsătoriți
  • Șapte lucruri pe care oamenii le observă imediat, la prima întâlnire. Având în vedere că articolul nu se referă la animale, păsări, insecte sau roboți, precizarea „oamenii" devine superfluă → Șapte lucruri care se observă imediat la prima întâlnire…
  • Șarpe uriaș descoperit într-un parc din orașul Simeria. Speriați, oamenii au sunat la 112trecătorii au sunat la…
Poate urma un nesfârșit et cetera. Cazuri ca acestea, unde, cu un minim efort, exprimarea se poate rafina prin simpla alegere a unui termen specific sau a unei expresii, găsim peste tot în presa românească. Uneori consultarea rapidă a dicționarului (online) ar putea fi de mare ajutor…

Știri pe scurt

  • Bibisi a scris despre noi. Mai demult. Abia acum am găsit. Întâmplător. Uitați aici: bbc.com/news/blogs-news-from-elsewhere-39291279
  • Pe vremuri, doar geloșii își puneau jaluzele… Noi am preluat jaluzeaua de la francezi (jalousie „gelozie”), care, la rândul lor, au luat-o de la italieni (gelosia). Se numește așa pentru că prin acele scândurele subțiri care se pun la fereastră cineva poate privi fără să fie văzut 😎
  • De sezon ☀️ Canicula în latină înseamnă cățelușă și e numele alternativ al lui Sirius, cea mai mare stea din constelația Canis Majoris (Câinele Mare pe limba românească academică sau Steaua Câinelui în limba poporului). Prin metonimie, canicula a început să desemneze perioada când steaua Sirius răsare și apune în același timp cu Soarele, adică atunci când sunt cele mai călduroase zile ale anului, în iulie și august. De aici, încă o metonimie a făcut ca termenul să desemneze căldura dogoritoare specifică acestor luni de vară. La fel și în engleză, lui Sirius i se mai zice Dog Star (Steaua Câinelui), iar canicula are numele alternativ de Dog Days (Zilele Câinelui).
  • 🎲 Am renovat o funcționalitate mai veche de pe site: cuvintele aleatorii (sau aleatoare? 🤔). Vedeți zarul de pe prima pagină pe dexonline? De câte ori dați (click) cu zarul, vă apare un cuvânt nou. La ce bun? Păi… doar nu credeați că vă lăsăm să vă plictisiți în vacanță. Treceți la joacă! 😉 Iată câteva sugestii: folosiți cuvintele ca punct de pornire pentru o poveste scurtă sau un poem; găsiți conexiuni neașteptate între ele pentru a vă stimula gândirea laterală; desenați sau pictați ceva inspirat de cuvintele generate; încercați să le memorați și să vi le reamintiți în ordine și… orice mai vreți dumneavoastră. Să ne povestiți și nouă dacă a ieșit cu distracție, bine?

31 august: Ziua Limbii Române

Ultima rubrică e pentru ultima zi din august: pe 31 va fi Ziua Limbii Române.

Pentru voi, cei care ați citit acest newsletter până la capăt, organizăm un concurs cu premii 🎁Practic reluăm concursul din revista Realitatea ilustrată din 1933 și vă întrebăm și noi:

Care sunt pentru dumneavoastră cele mai frumoase zece cuvinte din limba română?
Pe cât putem în era digitală, încercăm să păstrăm spiritul epocii și adoptăm condițiunile lor: ne trimiteți pe mail o listă cu zece cuvinte preferate „pentru bogăția de imagini și armonia lor”, numai substantive comune.

Răspunsurile dumneavoastră vor fi cercetate în redacția newsletterului dexonline și pe baza lor vom stabili un clasament format din cele „zece cuvinte care vor fi fost mai des citate”. Concurenții care se vor apropia cel mai mult de clasamentul final vor fi premiați cu obiecte inscripționate cu logoul dexonline.

Calendar:
  • până pe 30 august așteptăm cuvintele dumneavoastră preferate;
  • pe 31, chiar de Ziua Limbii Române, vom publica clasamentul primelor zece cuvinte preferate astăzi de români (pe site și pe rețele) și vă vom arăta ce-au răspuns cititorii revistei Realitatea ilustrată în 1933;
  • în newsletterul următor, pe 3 septembrie, vom anunța premianții 🥇🥈🥉
Suntem tare curioși dacă și cum ne-au evoluat preferințele din '33 încoace… Succes! 🍀

Rămânem în legătură, da?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.

Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.

Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni. N-ar fi rău să organizați o șezătoare în jurul celor mai frumoase cuvinte din limba română.

Folosiți butonul ăsta:
Știți deja: nu vă vom răspunde tuturor, însă vom discuta ideile voastre cele mai pertinente în următoarele newslettere.

Înainte să încheiem, nu uitați că dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați cuvintele care nu se văd se uită 📖.
Pe luna viitoare!

Echipa dexonline

(ca să știți cu cine vorbiți)

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.