— slobod la limbă —

Doamnelor și Domnilor,

N-avem cuvinte. E inacceptabil, josnic, abominabil. dexonline a îndrăznit ceva inimaginabil: v-a livrat o limbă română pocită, stâlcită, schingiuită chiar de Ziua Limbii Române!

Ziua limbi romane (sic!)
…a fost sloganul nostru pe 31 august. Diacriticele și cratimele au dispărut, i-urile s-au multiplicat… astea și încă alte câteva parascovenii au făcut site-ul de neacceptat. Din fericire, pentru a „repera” onoarea nației, cei mai mari iubitori ai limbii române s-au așezat la tastatură ca să-și exprime indignarea. Și ne-au apostrofat. Atât au putut, că altfel… unii ne-ar fi executat! 😱 Les voilà:
Noi ne-am bucurat. Serios. Fără ironie de data asta. E dovada că campania noastră a funcționat: oamenii au reacționat. Sperăm doar că indignații de serviciu reacționează la fel și față de adevărații habarniști în ale limbii române. Și poate vor aprecia lucrul bine făcut și altfel decât prin tăcere sau găsit nod în papură. Înainte de a fi prea târziu.
Sigur, ne-am bucurat și de reacții pozitive, multe și acestea. Gândurile bune, simțul umorului și micile donații ne dau spor la treabă. Mulțumim!
De ce am umplut site-ul cu greșeli? A fost modul nostru de a trage un semnal de alarmă privind importanța folosirii corecte a limbii române în toate împrejurările personale și profesionale, dar și pentru a vă face să conștientizați că fără dexonline azi v-ar fi foarte greu să lucrați.

C-a fost amuzant sau enervant experimentul nostru, nu mai contează. Între timp, am reparat. Pentru cei cărora v-a scăpat minunăția, cam așa a arătat:

Of, școala mea…
Cum apărătorii limbii ne-au luat „dreptul sa deschid[em] gura pana macar nu re[luăm] temeinic anii de scoala temeinica…” (sic! — vrea să ne „execute” pentru lipsa diacriticelor scriind fără diacritice 😵), noi, ascultători fiind, ne-am conformat și ne-am pregătit ghiozdanul… de cunoștințe. Vă împărtășim și dumneavoastră câteva curiozități legate de școală:
septembrie: etimologic „a șaptea” lună — numită așa de pe când anul începea, la romani, în martie — este luna când tradițional începe școala nu numai la noi, ci în majoritatea țărilor din emisfera nordică.
elev: din franțuzescul élève, are legătură cu verbul élever care inițial însemna numai „a ridica, a înălța, a avansa”, mai apoi și „a educa”, și este calchiat în franceză după italienescul allievo (tot elev, tot după verbul care indică ridicarea). Da, v-ați gândit bine, elevii ar fi... elevați;
școlar: dacă vi se pare că există o legătură cu englezescul scholar „expert”, ei, bine, nu vă înșelați. Sigur, școlar nu vine din engleză, însă ambele le au ca origine pe grecescul σχολή „școală” și latinescul schola „timp liber dedicat studiului, lecție, loc de învățare”. Cine le are cu filosofia s-a gândit cu siguranță și la scolastic și are dreptate;
a învăța: nu e prea clară etimologia, se presupune totuși că provine din latinescul *invitiare construit cu prefixul in- și vitium „viciu”, iar asta ne zice că inițial înseamna „a te vicia” (a te nărăvi la un viciu). Oare ce „învățau” străbunii noștri? 🤨

extemporal: nu v-ați gândit pentru că e prea evident 😇 provine din ex- și temporal(is) „fără timp”, adică neanunțat. De acum înainte veți ști că nu puteți cere să vi se spună din timp când dați extemporal (că nu ar mai fi... ex temporal). Din Dicționarul limbii române literare contemporane (1955) aflăm că termenul era încă de pe atunci ieșit din uz. Așa o fi?
a pedepsi: o să ziceți că verbul ăsta nu (mai) are legătură cu școala, însă în limba veche a pedepsi însemna și „a instrui, a educa”. Provine din (ἐ)παίδευσα, aoristul verbului παιδεύω „a educa”, dar și „a critica, a dojeni, a pedepsi”. Cam asta era viziunea democratică din Grecia Antică (și mult după): e educa = a pedepsi. Și da, se vede cu ochiul liber că rădăcina este παιδό- „pedo-” („copil”). Cu această informație putem înțelege subtilitatea lingvistică a turlupinadei: Ce diferență e între un pedofil și un pedagog? — Pedofilul chiar iubește copiii!

Smart September: Radu Borza

Îi garantăm neamicei (sau inamicei?) noastre (e o doamnă, ce… mai!) că școală temeinică au „executat” deja voluntarii noștri: de exemplu, Radu, colegul nostru de (la) bază, fără de care mașinăria dexonline nu ar funcționa. E rândul lui la panoul de onoare pentru că s-a născut în luna a noua 🍁 nu ca noi, ceilalți 😇
Radu e un fel de Big Brother la dexonline — că tot îi plac lui distopiile — în sensul că știe tot. Nici n-are rost să enumerăm ce-a făcut și ce face pentru dexonline. Chiar tot. Atât vă spunem: răspunde la orice întrebare, rezolvă orice problemă, aplică orice idee (bună) când e vorba despre dexonline.
I-am invitat pe colegii noștri să vă vorbească despre Radu și iată răspunsurile lor într-un format necenzurat:
În fața oamenilor apare mereu aceeași întrebare: te plictisești sau nu. Cu Radu? Niciodată. E vicios intelectual și obsedat textual: nu lasă-n pace nicio frază, niciun gând, nicio idee. Nu se liniștește până nu te lămurește în cel din urmă detaliu.
Vii cu o problemă de sintaxă? Caută rezolvarea în trei gramatici și o compară cu situații asemănătoare din câteva limbi străine.
Îi cade cu tronc un cuvânt? Îți livrează imediat originea, modul și momentul în care a intrat în limbă și câteva extrase din presa veche ca să-ți arate el ție… cum i-a evoluat forma și semnificația.
Vrem să creăm o nouă funcționalitate pe site? Nu se duce la culcare până nu merge totul perfect.
N-ai putea să suporți această bulimie sapiențială dacă n-ar fi dublată de haz, ironie și — foarte important! — autoironie.
Bref: știe prea multe băiatul ăsta! Iar asta ne zăpăcește… La mulți ani, Radu! (Anca Alexandru)

♔♔♔
Pe Radu îl cunoști în fiecare zi cîte puțin! Dar prima dată l-am cunoscut în 2002. El mi-a fost unul dintre primii colaboratori la proiectul dexonline, după vreo șase luni de singurătate. Fiind singurii ingineri (cu excepții ocazionale), toate ideile de structurare a informației le-am dezbătut împreună. Experiența lui este mai mare decît a mea în domeniul bazelor de date (în alte domenii refuz să mă pronunț) și asta m-a salvat adesea de la a scrie cod pe care ulterior să-l regret și să-l rescriu.
Radu are o viziune amplă asupra dexonline și își întinde în permanență antenele pentru a găsi proiecte și colaborări interesante, pentru a atrage oameni cu idealuri asemănătoare cu ale noastre. Asta m-a forțat și pe mine să cresc, să comunic, să ies din găoacea confortabilă a programării încuiat într-o cameră.
Ne-a plăcut atît de mult de Radu și de familia lui, încît în 2015 i-am ales nași de cununie, iar în 2017 și de botez. Astfel am asortat dexonline cu politica românească, unde cumetria este relația de bază. (Cătălin Frâncu)

♔♔♔
Cu Radu ne-am văzut oficial la prima strigare a catalogului din clasa întâi, la Liceul Pedagogic din Timișoara. Este posibil să ne fi recunoscut imediat, deși se prea poate să nu fi fost așa. Pe vremea aceea încă nu exista dexonline, era doar on line zilnic la pâine, ulei și la cam toate celelalte, iar DEX-ul se putea găsi eventual cu pile și pe sub mână la librărie.
Sorții au făcut ca, la terminarea ciclului întâi, drumurile să ni se despartă, iar apoi și meleagurile. Cu toate acestea, Tyche, după o petrecere cu Hermes, a hotărât să ne ofere muritorilor o surpriză, neașteptată ca toate surprizele. Astfel că după 20 de ani și fără mijlocirea lui Dumas, dar mulțumită scrabble-ului, pe de o parte — dorința de a avea un mijloc automat de validare a cuvintelor — și ideii lui Cătălin, pe de alta — transpunerea digitală a dicționarului limbii române —, ne-am reîntâlnit, la început după standardele postcovid, avant la lettre, prin echivalentul Zoomului, apoi și personal.
Astfel, cum ar fi spus Humphrey Bogart, a început o frumoasă colaborare, sprijinită de caracterul deschis și plin de inițiativă al lui Radu și cu o energie care îl califică drept unul dintre principalele motoare ale navei dexonline, atât ideatic, cât și ca dezvoltare a platformei. (Octavian Mocanu)

♔♔♔
8 ani și jumătate se împlinesc de la povestea unui „mulțumesc”, când, undeva prin 2016, la început, pe „dexonline” i-am cunoscut, când am recurs la un citat găsit online pentru un tare fain concurs — cel de selecție a unui pavilion care să facă România campion la bienala de arhitectură. În tot răgazul de lectură și cercetare a temei „reporting from the front” am identificat acest reprezentat al frontului arhitecturii românești: gardul înalt pe care să îl crești să-ți decupezi din spațiu propriul univers pe al memoriei pergament șters. Ca orice entuziast pus pe treabă, care în primul rând se-ntreabă ce sensuri insolite are gardul revoluționar, am început și-am căutat în dicționar, unde am identificat o bună referință literară despre cum toți oamenii, bunăoară, „stăteau, care răzămați de gard, care pe jos, aşteptînd să-i cheme.” Am scris atunci la dexonline, și i-am rugat frumos și cu bună credință, să ne ajute cu întreaga referință, ca să cităm fragmentul după norme de articol de știință. Radu Borza ne-a răspuns (aveam s-aflăm), detaliat. Nu după mult timp ne-am bucurat să ne găsim printre participanții premiați, cu o mențiune „ex aequo”... „menționați”. Bucuroși și entuziasmați, am scris la dexonline, încă o dată, să mulțumim pentru bibliografia consultată. Am atașat și planșele pentru concurs și gândurile adunate în discurs și am primit cel mai frumos răspuns — o întrebare — dacă nu vrem oare să ilustrăm cuvântul zilei de câteva ori pe lună. Ce exercițiu și prilej mai predilect, și ce metaforă mai bună pentru un arhitect decât să ilustreze lumea prin desen, cu simțământ, cu fiecare pixel și cuvânt. E o poveste care a crescut frumos și înzecit și despre care povestim neobosit de-atâtea ori, cu fiecare intersecție verbală și în scris, cum am ajuns să „ilustrăm la dex” și cum îi suntem recunoscători echipei și mai ales lui Radu — căruia-i suntem fani și îi urăm astăzi căldurosul „La mulți ani!” (Ramona Costea, vinovata șefă de-ntâmplare, Tiberiu Teodor-Stanciu, cu-aproape monocroma ilustrare, Nina Croitoru, cu minunata-i animare, Oana Codru, -n tușa ei venețiană și Alexandra Berdan, cu noima cea contemporană).

Știri pe scurt

  • Firma care produce pamperși în România ne-a somat cu avocat să scoatem cuvântul de pe site pe motiv că-i marcă înregistrată și le aparține 🩲 Am spus povestea mai pe lung aici. Acum câțiva ani am avut aceeași solicitare pentru adidași 👟 Pe ambii i-am ignorat. Dar nu știm ce urmează, așa că… căutăm un avocat 🥑 voluntar care să ne dea un sfat. Știți pe cineva?
  • Am creat arhiva acestor newslettere, cu cuvinte cheie ca să găsiți ușor informațiile de care aveți nevoie. I-aici.

Cele mai frumoase zece cuvinte ale limbii române — rezultatele concursului

Inspirat din revista Realitatea ilustrată din august 1933, lansat în newsletterul trecut, concursul nostru s-a finalizat. Am căutat împreună Cele mai frumoase zece cuvinte ale limbii române („pentru bogăția de imagini și armonia lor”). Ne-au răspuns aproape 300 de iubitori ai limbii române și uitați ce-a ieșit. Rezultatul de anul acesta îl punem alături de cel din 1933 și vă lăsăm bucuria comparației.
Niciun concurent nu a nimerit toate cele zece cuvinte. Însă, exact ca în 1933, cineva a indicat șase din ele:
Valeria Jîtcă — Matca, Galați, 19 ani, studentă la SNSPA (ai grijă de tine, Valeria, bine? 😌)
Iar cinci cuvinte au găsit următorii concurenți:
Anca Stoian — Cluj-Napoca, 34 de ani, avocat
Aura Giorgiuți — Timișoara, 17 ani, elevă
Constantin Ciobotaru — Cluj-Napoca, 42 de ani, manager de proiect
Dana Georgescu — București, 41 de ani, inginer IT
Daniel Trif — Dublin, Irlanda, 33 de ani, însoțitor de zbor
Daniela Verheyen
Filip Casian Boran — Caransebeș, Caraș-Severin, 9 ani, elev
Lorena Pandelea — Huși, Vaslui, 22 de ani, studentă, Universitatea „A.I. Cuza” din Iași
Maya Sofia Roșca — București, 12 ani, elevă
Mihaela Grigoraș — Brașov, 48 de ani, ghid de conectare cu natura
Sonia Patricia Sima — București, 12 ani, elevă
Următorii concurenți, chiar dacă nu au nimerit niciun cuvânt sau nu suficiente, ne-au atras atenția prin originalitate. Îi premiem și pe ei 🎁
Borbála Szász — Cluj-Napoca, 24 de ani, referent de specialitate, UBB
Iosif Fettich — Târgu Mureș, 69 de ani, pensionar
Maria Ancuța Gurza — Timișoara, 42 de ani, psiholog
Mihai Sandu — Botoșani, 65 de ani, învățător pensionat
Paul Vîrvea — București, 49 de ani, expert PR
Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați scris și vă felicităm pentru inspirație pe voi, cei care ați câștigat 🏅 Premiile vor ajunge curând la adresele indicate 😉

Rămânem în legătură, da?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
Folosiți butonul ăsta:
Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
Știți deja: nu vă vom răspunde tuturor, însă vom discuta ideile voastre cele mai pertinente în următoarele newslettere.
Iar dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați că cuvintele care nu se văd se uită 📖.
Succes la școală!

Echipa dexonline

(ca să știți cine vă vorbește)

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
Dezabonare | Administrează-ți abonamentul
Asociația dexonline, București, str. Remetea 20