— slobod la limbă —
Dragostea este infinitul la îndemâna oricărui caniș, spunea Céline, or omul ar trebui să aibă demnitatea lui…

Doamnelor și Domnilor,
Suntem în februarie și — v-ați prins! — în răvașul ăsta ne ocupăm de elanurile inimii 💌 Cu maeștri ca Céline, Eminescu, Alecsandri, Cupidon, Valentin și Dragobete ne încumetăm să vă dăm lecții de amor❣️

Ce e amorul?
Evident, de la Amor, zeul, vine (sau Cupidon i se mai spune), ăla cu arc și tolba plină de săgeți, care, dacă te prindeee… restul poveștii din mitologie, pe blog, aici rămânem doar pentru cuvinte.
Amor a dat în latină verbul amo, amāre (a iubi) de unde s-a răspândit în toate limbile și dialectele romanice contemporane sub forme aproape identice:
italiană: amare → Ti amo.
spaniolă: amar → Te amo.
portugheză: amar → Amo-te.
franceză: aimer → Je t’aime.
catalană: amar → T’am.
română: amare → Te… am.
romanșă: amar → Ti am.
occitană: aimar → T’aimi.
sardă: amare → Ti amo.
galiciană: amar → Ámote.
ladino: amar → Te amo.
friuliană: amâ → Ti ami.
Așa-i că v-am tulburat cugetul cu acest eu te am din română? 🤔 E drept că azi noi îl folosim pe „a iubi” din slava veche (любить / ljubiti), dar amare românesc a existat, însă nu a rezistat, ca verb, că altfel, cuvinte derivate din această rădăcină viețuiesc în continuare în română: amabil, amiabil, amic, amant, amor sau amator.
Amare a circulat bine-mersi în secolul XIX. Uitați câteva extrase din presa vremii:
Cum se face că a dispărut verbul amare din română? Prozaica omonimie cu a avea l-a eliminat. Cum ar suna să-i zici unei domnișoare în zilele noastre: te am? 😵‍💫 E fascinant fenomenul prin care limba își face singură curățenie în propria ogradă respingând cuvintele care produc confuzii. Poetic spus, amorul spăriet și-a astupat urechile și a fugit, iar lui Alecsandri dorința i s-a împlinit:
Nota bene: De când am lansat aceste newslettere, nu a fost niciun număr în care să nu fi făcut trimitere la latină. N-ai cum să înțelegi româna în profunzime fără să-i cercetezi originile. La ora la care pregătim acest newsletter, Ministerul Educației din România a propus — eheu! — eliminarea completă a latinei din școala românească 🤦🏻‍♀️ Domnule ministru, latina nu e moartă, e nemuritoare! dexonline susține demersul Societății de Studii Clasice din România de reintroducere de urgență a limbii latine la liceu.

Dragobete contra Valentin sau românosul față cu occidentalul
Dacă a ama a cedat în fața lui a avea (adică averea 💸 e mai presus de amor), dintre cele două sărbători ale iubirii care coexistă în prezent în România, care credeți că va supraviețui peste timp, Sfântul Valentin sau Dragobete?
Sfântul Valentin (Valentine’s Day) e sărbătorit pe 14 februarie. A prins teren în România după 1989, odată ce-ai noștri tineri au deschis ochii spre Occident(ul nedecadent, garantăm, am fost acolo!).
Îl sărbătorim similar cu alte țări occidentale: schimb de cadouri, felicitări, ciocolată, flori între îndrăgostiți… și ce-i rău în asta? 💞 Unii îl critică pe Valentin ca fiind o sărbătoare prea comercială și străină de tradițiile românești.
Întrebarea la care încercăm să răspundem aici este tocmai asta… care tradiții? Este cu adevărat Dragobete o sărbătoare „tradițională”?
Etnologi și etimologi români s-au ocupat de problemă:
  • Simion Florea Marian ne spune că Dragobete era o sărbătoare locală în Oltenia, ținută pe 24 februarie sau 1 martie (după calendar, popular sau oficial), numită mai precis Dragobete cap de primăvară pentru că marca începutul primăverii, dar mai exista și un Dragobete de dragoste, sărbătorit în zilele de 3-6 martie.
  • Stelian Dumistrăcel menționează, la fel, că formula Dragobete cap de primăvară a fost înregistrată doar în graiurile din sudul țării (Muntenia, Oltenia), iar pentru sudul Transilvaniei este semnalat un Dragobete cap de vară, la o dată neatestată. Cam peste tot Dragobete (sau Dragomir) era fiul babei Dochia, probabil legat de babele din martie.
  • Nicolae Constantinescu și Victor Celac subliniază că nu s-au găsit dovezi ale existenței acestei sărbători înainte de secolul XIX. Însă Dicționarul Tezaur notează că Iorga ar fi găsit o mențiune într-un document din 1774, dar datarea e indirectă…
Oricând și oriunde ar fi apărut, cert e că Dragobete nu e atestat în calendare vechi, nu apare nici în texte vechi, așadar nu ne putem permite să afirmăm că ar fi o sărbătoare românească „tradițională”. După 1990 însă apare brusc în ziare, în 1998 mai precis! Până atunci, găsim câte o mențiune răzleață în fiecare an. Posibilitatea de a număra cuvinte într-o colecție de texte este una dintre bucuriile digitalizării. Asta am făcut și noi 👩🏻‍💻: în 1995 Dragobete, timid, are 5 prezențe în presă, în 1999 crește la 20, iar din 2003 peste sută. Pare că se corelează cu Sfântul Valentin pentru care în 1995 avem 20 de mențiuni, în 1999 sunt 65, iar în 2003 ajunge la peste o sută, dar începe să scadă ușor după… probabil e ținut sub control de Dragobete.
Nu știm cine și când va câștiga bătălia — poate se tranșează chestiunea acum, în mai? 🗳️🤔 —, reținem totuși că ambele sunt importate sau resuscitate în mod artificial în spațiul public românesc contemporan.

Tinerii moroșani se ibesc, iar bănățeanca își țucă drăguțul 😍
Ne-am înamorat iremediabil de atlasul lingvistic al lui Sextil Pușcariu și al echipei lui. Ni se sparie gândul când conștientizăm munca de teren imensă din spatele acestor hărți. Ce mijloace aveau ei acum 100 de ani când au realizat minunăția? N-aveau. Doar entuziasm.
Legat de tema lunii, dragostea, am ales să vă arătăm cum se iubesc, se sărută și se numesc tinerii în funcție de regiunile țării. Atenție la un detaliu, fetelor, la istroromâni iubitul e fraiăr! 😅

Lecție de chimie aplicată
Dacă nu v-am convins până acum că dragostea nu e (întotdeauna) un sentiment curat și înălțător, iată, vă demonstrăm și științific că e ceva banal, chiar imoral, căci are efecte de drog și dă dependență.
Elementul declanșator: dopamină + testosteron = ❤️ love. Creșterea nivelului de dopamină determină apariția dorinței (sexuale), „fluturii în stomac” (a nu se confunda cu „fluturii” din abdomen / intestine care au la bază metan, hidrogen sulfurat etc.). La bărbați nivelul de testosteron scade, la femei crește (femeile îndrăgostite devin, așadar, mai bărbate!).
Desfășurarea acțiunii: scade serotonina. Scăzând nivelul serotoninei, apar insomniile. Serotonina e cea care ne face fericiți, iar combinația cu dopamină și oxitocină creează iubirea.
Punctul culminant: oxitocina intră în acțiune și preia controlul. Nu spunem mai mult, că ne urmăresc și minori 🫣, găsiți detalii pe blogul nostru.
Deznodământul: dopamina scade, scade și „îndrăgosteala”, rămâne doar amintirea… pe care — de ce nu? — poate o scrieți într-un caiet, să nu se piardă…

Din dragoste pentru frumos, scrisul frumos. Caligrafia în epoca tehnologiei
Ce-ar fi să țineți un jurnal sau să-i trimiteți iubitei o scrisoare scrisă de mână, ca pe vremuri? 📝 Încă se practică, să știți. Gesturi romantice, personale, tactile, sensibile… mult mai profunde decât mesajele electronice instantanee. În acest newsletter am invitat-o pe Carmen Nistor să ne vorbească despre valoarea caligrafiei în epoca digitalizării. Carmen este artist caligraf la Academia de Caligrafie și veche desenatoare pentru dexonline, cea mai prolifică, de fapt, cu peste 1000 de ilustrații la Cuvântul zilei.
„Nu mai avem nevoie! Poate doar pentru examene, dacă se mai cere...” Cam asta aud cel mai des când vine vorba despre scrisul de mână și utilitatea lui în zilele tehnologiei.

Oare așa o fi? Chiar nu ne mai întâlnim cu scrisul tot restul vieții? Mai avem de completat câte o cerere la ghișeu și constatăm că am uitat chiar și literele mari de tipar. Sau pregătim o felicitare la birou și auzim imediat întrebarea: „Cine scrie frumos?” Luăm notițe uneori la telefon, apoi recitim și nu întelegem mai nimic… În epoca aplicațiilor generatoare de text sau a celor care scriu singure după dictare apare în mod legitim o întrebare: la ce bun scrisul de mână?

Luați-vă o jumătate de oră să vă notați gândurile de peste zi într-un caiet și veți trăi o stare de calm și liniște, incomparabilă cu scrisul pe orice device. Și apoi, poate peste ani veți răsfoi acel caiet și veți reînvia starea de spirit. Sau, nu voi, copiii voștri. Putem povesti despre ei, cum ni-i imaginăm oameni mari, cum se vor fi transformat când vor pleca de acasă… Un caiet cu amintiri e ceva special care-i va face să se gândească la familie. Un caiet în care am scris urări, o agendă cumpărată în anul în care s-au născut și în care am notat cele mai intime gânduri despre ei, un mesaj închis în capsula timpului. Să le dăm și lor ocazia să facă cum făceam noi prin casele bunicilor, când răsfoiam printre poze vechi cu caligrafii impecabile pe verso, de unde aflam numele vreunei rude îndepărtate sau gânduri demult apuse.

Scrisul de mână face o punte în timp și spațiu între noi și cel care a lăsat pe hârtie o parte din sufletul său. Nicio tehnologie nu egalează emoția și foșnetul paginilor dintr-un caiet îngălbenit de timp.

Panoul de onoare: Octavian Mocanu
Omul lunii revine în luna lui făurar cu un făurar al dexonline: Tavi. Poza asta veche e dovada că astrele dexonline s-au aliniat cu 20 de ani înainte de apariția site-ului! Tavi (jos) și Radu (celălalt) au fost colegi de școală, la Timișoara. De la Radu auzim că într-a V-a, la lecția despre familia lexicală, profu’ de română îl roagă pe Tavi să spună familia lui piatră. „pietricică, pietroc, pietroi… bolovan!”, răspunde el senin 😅 A dat cu bâta piatra-n baltă, cu alte cuvinte. Cu tot amuzamentul iscat, întâmplarea a fost de folos: proful a avut ocazia să explice că există și câmpuri lexicale, nu numai familii…
Obsesia pentru cuvinte l-a urmărit toată viața. Tavi s-a făcut băiat mare devenind un scrabblist incorigibil: îl găsim în România pe la toate campionatele naționale, apoi, la Barcelona, unde pune bazele Federației Internaționale de Scrabble în Catalană (FISC), al cărei președinte va fi câțiva ani buni. În 2013 câștigă la Ibiza 🏝️ a cincea ediție a campionatului mondial de scrabble în limba catalană.
E cu dexonline de peste 20 de ani, practic de la început, atunci când i-a pus la muncă pe colegii scrabbliști pentru crearea unui dicționar online de limbă română. Așa s-a născut dexonline, plastic vorbind, din împreunarea cuvintelor fără sculă (Federația de Scrabble) cu scula fără cuvinte (site-ul creat de Cătălin).
Apoi, știți bine că azi pe dexonline puteți căuta cuvinte sub orice formă, nu numai așa cum sunt ele scrise în dicționar. Adică, dacă scrieți iubirăm, site-ul vă trimite la (a) iubi. Asta înseamnă că, tehnic vorbind, dexonline deține o bază de date cu reguli de flexionare — rezultatul imensei cazne de a compila imensul dicționar morfologic. Ei bine, și asta e tot opera lui Tavi.
Ne-a luat valul și am uitat să-l prezentăm... Locuiește de 25 de ani la Barcelona, e inginer, expert în inteligență artificială, iar în timpul liber și în pauzele de scrabble încă mai scrie articole pentru dexonline și șurubărește la definiții. Feliç aniversari, Tavi! Per molts anys! 🍷

Și o știre scurtă
📯 Ne fălim cu un nou colaborator: Victor Celac, lexicograf și etimologist la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din cadrul Academiei Române. Noi l-am cerut, el a spus „da”. Ce rămâne de făcut?

Rămânem în legătură, bine?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne.
Vă invităm să ne răspundeți la întrebarea cu care am început: Ce e amorul? Așteptăm răspunsuri vesele, să nu transformăm newsletterul într-o slujbă de înmormântare a iubirii… că doar nu suntem Eminescu 💔 Ce e amorul?…un lung prilej pentru durere, căci mii de lacrimi nu-i ajung, și tot mai multe cere…
Vom premia răvașele care ne seduc! 💝🎁
(dacă nu funcționează butonul, merge și cu reply la acest mail)
Și nu uitați că dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație sau să ne direcționați 3,5% din impozit.
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și aduceți-vă aminte că cuvintele care nu se văd se uită!
Vă țucăm! 😘 (dacă tot am dezvăluit că avem bănățeni printre noi)

Echipa dexonline

(ca să știți cine vă provoacă)

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
Dezabonare | Administrează-ți abonamentul
Asociația dexonline, București, str. Remetea 20