|
|
— slobod la limbă —
|
Doamnelor și Domnilor,
|
|
|
Martie e luna femeilor. Clișeu. Fiecare femeie e frumoasă în felul ei. Truism. Frumusețea femeii e ca alcoolul sau confortul, te obișnuiești cu ea și nu-i mai acorzi atenție… Just, dar sexist. Frumusețea știm că moare, dar măcar așa știm și că există. (Céline) Subtil! 😉
|
|
Despre frumoasele femei cu aer de franțuzoaice vorbim astăzi sau, cum preferați, despre franțuzoaice frumoase și alte femei… Exact! Acest newsletter din luna lui Marte e despre Ziua Femeii și Ziua Francofoniei 🇫🇷
|
|
|
|
|
|
Frumusețea pierdută a… cuvintelor!
|
Știm toți, frumoasa e belle în franceză. Dar cum se face că două limbi surori folosesc pentru aceeași însușire cuvinte cu etimologii diferite, culmea!, ambele din latină? Frumoasă provine din formosus („bine format, armonios”), iar belle, din bellus („drăguț, încântător”). Ce-au învățat ai noștri tineri la Paris… dacă nu și despre „belețea” femeilor? Cum de n-au adus pe meleagurile noastre nicio „belă”?
Ba bine că da, n-au ratat ocazia! 😍 Altfel, de unde să ne fi rămas urarea: „Să-ți trăiască franțuzoaica, boierule!” Stelian Dumistrăcel ne spune povestea tinerilor români plecați pentru studii în Franța, dar care se întorceau cu câte-o domnișorică pe post de „diplomă”:
|
|
|
|
Dar să-i lăsăm pe tineri cu franțuzoaicele lor și revenons à nos moutons („să revenim la oile noastre”): cuvintele „belă” și „beleță”, înrudite cu franțuzescul belle (și italienescul bellezza) au existat în limba română, le găsim în texte vechi:
|
|
|
|
|
|
|
…dar au ieșit treptat din uz. De ce oare? Ne explică Alecsandri în amuzantul lui Dicționar grotesc (1869):
|
|
|
|
|
Femeia ține familia
|
|
|
|
Nu noi zicem asta 🫣 așa arată etimologia: femeie vine din familia, tot din latină.
|
|
|
Of, latina asta… iată, din nou, cum ne ajută ea să înțelegem în profunzime propria limbă! Apropo, ați aflat că demersul Societății de Studii Clasice din România de reintroducere a limbii latine la liceu a avut succes? Ne place să credem că am contribuit și noi prin mesajele de susținere cu care am împânzit site-ul dexonline. Ministerul Educației a promis că redă latinei statutul de „disciplină obligatorie” în clasele cu filieră filologică. Mulțumim! 💪
|
|
Dar să revenim la familiile noastre… tradiționale!
Până în secolul XVII, făme(a)ie înseamna numai familie, ceea ce ne arată că nu se înrudește cu franțuzescul femme, care provine din latinescul femina („femelă, femeie”). Din femina avem în română doar varianta masculină famen/famăn „bărbat castrat, eunuc; bărbat decăzut moral”. Până atunci, în loc de femeie se folosea exclusiv muiere.
|
La începutul secolului XX, muiere era încă varianta majoritară în Transilvania și Banat (vezi harta de mai jos). Muiere provine din latinescul mulier „femeie (măritată)”, de unde și mujer (spaniolă), mulher (portugheză) sau muié (portugheza braziliană Caipira).
|
|
|
|
|
|
|
A îmbătrâni este o responsabilitate: ce-i cu babele lui Marte?
|
|
|
|
Despre cele nouă babe de la începutul lunii martie vorbim (în secuime se sărbătoresc mai pe la finalul lunii). De ce „babe”? De ce „nouă”?
|
Se pare că denumirea ar proveni de la Baba Dochia, mama lui Dragobete. Legenda spune că a urcat pe munte cu oile sale în luna martie și crezând că a venit primăvara și-a lepădat cele nouă cojoace unul câte unul. Însă vremea s-a înrăutățit și Dochia a înghețat cu tot cu turmă, transformându-se în stâncă.
|
Alții leagă numele Dochia de Dacia („logica” ar fi că dacă seamănă, trebuie că au legătură), poate și din cauza legendei Dochia și Traian, unde Dochia este fata lui Decebal și se transformă în piatră, de aici Babele din Bucegi.
|
Mult mai probabil, Dochia are legătură cu sărbătorita ortodoxă de la 1 martie, preacuvioasa muceniță Evdochia…
|
Înțelegem, avem o babă, Dochia, pe 1 martie, dar e mai greu de priceput cum s-a multiplicat în nouă! Pare că inițial perioada cu schimbări bruște de temperatură a fost numită Zilele Babei (de altfel, Alecsandri și Hasdeu au poezii cu acest nume), dar în timp uzul neinformat a distorsionat realitatea: în loc de o babă multilateral dezvoltată, cu program pe nouă zile, s-a ajuns ca fiecare zi să reprezinte o babă anonimă...
|
Căutăm și aici etimologia? Și baba, și amicele ei — bahornița, cotoroanța, hârca, cloanța, hoașca, hodoroaga — sunt venite toate pe filieră slavă: bulgară, ucraineană, sârbă... nimic latin, nimic autohton! E clar, românii verzi nu au avut decât Ilene Cosânzene până ne-au contaminat slavii cu babele. Glumim noi, dar nu-i de glumă, sigur găsiți explicații de genul ăsta pe la diverși tracomani (nu le dăm numele, îi știți voi…).
|
|
|
|
|
|
Parlez-vous français ? 20 martie: Ziua Internațională a Francofoniei
|
|
|
|
Între cuvintele românești 🇷🇴 și cele franțuzești 🇫🇷 există o complicitate aparte. Nu este vorba doar despre originea latină comună a celor două limbi, ci despre o profundă legătură culturală, construită cu migală de-ai noștri tineri […] cu chipul lor isteț de oaie creață de-a lungul secolului XIX și consolidată în perioada modernă.
|
Influența franceză asupra limbii române moderne este incontestabilă. Aproximativ 40% din vocabularul actual românesc este format din împrumuturi franceze, mărturii ale unei perioade în care elitele intelectuale românești priveau spre Paris ca spre un far al civilizației.
|
Dovada? Să numărăm cuvintele în funcție de criteriul pe care-l dorim e una dintre bucuriile digitalizării la dexonline. Am ales două criterii astăzi:
|
|
Câte cuvinte cu origini franțuzești sunt în DEX? Uitați situația:
|
|
|
Ce cuvinte scrise cu accent sunt în DOOM (deci adoptate de limba română)? Astea-s toate:
|
|
|
|
|
|
dexonline, noi parteneri
|
|
📎 Agenția de media Turn Digital. Vom pune reclame pe site. Puține, promitem! Cât să asigurăm funcționarea optimă a mașinăriei dexonline. Ocazie să vă aducem aminte că cine face o donație primește site fără publicitate 😇 Condițiile sunt aici.
|
|
|
|
|
|
O știre
|
|
🎙️Anca și Radu au dat un interviu pentru Pagina de media. Au spus povestea dexonline și au comentat evenimentele lumii în care trăim așa cum se reflectă ele în cele mai căutate cuvinte pe site. Mulțumim pentru mărțișor, Petrișor Obae! 🍏
|
|
|
|
|
|
|
Rămânem în legătură, da?
V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
|
Dacă aveți și alte curiozități căutabile automat legate de paraxeniile limbii române, n’hésitez pas, cum ar spune francezul, ne scrieți și încercăm să le aflăm împreună…
|
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
|
|
Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
|
|
|
|
(dacă nu funcționează butonul, merge și cu reply la acest mail)
|
|
Nu uitați că dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație sau să ne direcționați 3,5% din impozit.
|
|
|
|
|
|
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și aduceți-vă aminte că cuvintele care nu se văd se uită!
|
|
Până data viitoare, să ne trăiască franțuzoaicele! (adică cuvintele 😉)
|
|
|
|
|
|
Echipa dexonline
|
(ca să știți cine vă provoacă)
|
|
|
|
|
|
|
Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.
|
|
|
|
Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.
|
|
|
|
Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.
|
|
|
|
|
|
Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).
|
|
|
|
Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.
|
|
|
|
Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
|
|
|
|
|
|
