— slobod la limbă —

Doamnelor și domnilor,

Sunteți mulți cei care ne trimiteți la Poșta redacției sugestii de articole. Am pus aici câteva exemple:
Vă suntem recunoscători că ne citiți, ne onorează că aveți așteptări de la noi, vă mulțumim pentru încredere! 💝 Am notat toate propunerile, dar…! Până le-o veni rândul… la dexonline avem o regulă, pe care, pe cât se poate, ne-ar plăcea s-o adoptați și dumneavoastră: cel care vine c-o idee o și pune în aplicare 🤓 sau, cu alte cuvinte: tu vrei, tu faci! Ce înseamnă asta? E o invitație să contribuiți cu articole la acest newsletter.

Așadar, vă preocupă problemele limbii române? Puneți mâna pe carte 📖 cercetați, vă documentați și scrieți. „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, ne-ndemna și Heliade-Rădulescu. Puteți fi elev, student, profesor, cercetător sau simplu vorbitor (de română), nu contează, oricine poate scrie! Dar, sigur, articolele voastre vor trece pe la comitetele și comițiile noastre de specialiști fără acordul cărora nimic nu putem publica.

Prin urmare, așteptăm contribuții originale la Jurnal de dicționar. Nu uitați, e cu ISSN 😉 În mare, aveți libertate totală, însă am prefera să păstrăm spiritul răvașului: texte scurtuțe, ton familiar, amuzant și serios în aceeași măsură. Garantăm că nu vom da laoparte un stil oricât de personal.

Iar acum, la muncă!

Suveranistul... uite-l, nu e!

„La muncă!”, cum ne-a îndemnat proeuropeanul 🗳️ nu suveranistul!
Care suveranist? Cine l-a inventat? În cele două săptămâni de campanie electorală dintre primul și al doilea tur de scrutin a fost o frenezie de-a dreptul dubioasă pe site-ul dexonline: mii de căutări ale cuvintelor suveranist și suveranism, foarte multe repetate de pe același calculator. Pe 13 mai, de exemplu, aproape 1000 de căutări au pornit de la un singur calculator! 😳 A fost, clar, un demers intenționat de a mări artificial numărul de căutări pentru a transmite un mesaj electoral prin topurile pe care le publicăm zilnic pe instagram. Însă noi, pățiți și cu alte ocazii, am instalat filtre astfel încât în topurile noastre nu se înregistrează căutările multiple pentru același cuvânt de la același calculator în aceeași zi (vedeți diferența numerică dintre topurile cu și fără filtre în imaginile de mai jos).
Așadar, degeaba își propun unii să măsluiască clasamentele dexonline, informatica are ac și de cojocul lor 😜

Însă, cu certitudine, cele mai multe căutări au fost legitime. Aceste cuvinte au circulat mult prin mass-media. Când ne spuneam și noi că iată! românii au aflat că suveranist și suveranism nu există de fapt, nefiind atestate în niciun dicționar (nici măcar în alte limbi), descoperim cu stupoare în presă ideea că noi le-am fi ascuns! 😲

Uitați două mostre de imbecilitate rea-credință (click pe imagini pentru articolele respective):
și încă două mostre de dușmănie în toată oroarea ei! Am blurat două cuvinte pentru că ne urmăresc și copii, dar voi, cei mari, sigur deduceți ce-a vrut să spună autorul 😎
Ne-au parvenit și laude, e drept, apreciate, dar nemeritate! Suveranistul și suveranismul chiar nu există. Nici măcar în dicționare. N-aveți decât să deschideți DEX-ul de hârtie și vă veți convinge. Îi mulțumim totuși amicului Iulian Tănase. Ne pare bine de cunoștință! 🤝 Dar vă asigurăm că nu mințim poporul cu… dicționarul!
E adevărat că -ism și -ist sunt sufixe cu încărcătură semantică, deci ar putea fi folosite oricând pentru a forma cuvinte noi:
-ism = doctrină, sistem, curent, profesiune, stare de fapt;
-ist = adept al..., cel care practică o profesiune, referitor la un sistem, curent etc.;
însă aceste noțiuni sau concepte noi nu au cum să intre în acest moment în dicționare, semnificația fiind foarte vagă, dacă nu chiar absurdă. Ce-ar putea însemna această nouă doctrină, cine o definește și în raport cu ce realitate, în condițiile în care România este deja un stat suveran? 🤔

Situația ne-a trimis cu gândul la un banc de pe vremea comunismului, ce ridiculiza insistența cu care lăudătorii lui Ceaușescu glorificau pretinse fapte eroice comise de acesta într-o așa-zisă ilegalitate, Partidul Comunist fiind scos la un moment dat în afara legii:
— Știai că Ceaușescu nu e ilegalist de fapt, ci semiilegalist?
— Cum adică?!
— El se ascundea, dar nu-l căuta nimeni!
În cazul suveranistului nostru a fost invers: lume multă-l căuta, deși nici nu exista!

Nu putem să nu ne întrebăm de unde îndârjirea cu care au fost căutate aceste cuvinte fix în perioada campaniei pentru prezidențiale. Bănuim o acțiune concertată, o încercare nereușită de a muta atenția de la legionar, extremist și izolaționist la ceva care să pară mai frecventabil... Nu avem nicio dovadă în acest sens, doar un argument în plus: asiduitatea cu care erau de mii de ori repetate căutările acestor cuvinte a încetat brusc imediat după alegeri. Pam-pam!

dexonline în campanie electorală, varianta neromanțată…

…că pe aia romanțată au creat-o trolii. Rămânem în zona electorală pentru că avem de dat niște explicații. Alegerile astea ne-au marcat (și nouă) existența, ne-au ocupat timpul și gândurile… Sigur ați văzut, ați auzit, v-ați minunat, v-a plăcut sau… nu! că ne-am implicat activ în campania electorală pentru (ca să vedeți că putem și noi) europenist și europenism. Cum altfel?

Acum că s-au mai liniștit apele, profităm de newsletter ca să vă prezentăm câteva fapte, cifre și comentarii legate de acest eveniment:

✓ L-am susținut pe candidatul proeuropean din proprie inițiativă: a fost un demers civic, cum am tot spus, nu politic. Nu ne-a comandat nimeni publicitate, nu ne-a plătit nimeni pentru asta (între noi fie vorba, nu ne-ar fi stricat o finanțare chiar de la Soros 💵 dar n-a fost să fie).

✓ După primul pop-up în care foloseam numele candidatului preferat, Biroul Electoral din Sectorul 5 București ne-a trimis trei avertizări (!) de încălcare a legii... ne așteptam, de altfel! Eins, zwei, drei, Polizei... 🎶
✓ Cuminți, ne-am conformat și am eliminat numele respectivului candidat de pe site. De fapt, am schimbat formula: în loc de nume explicit am scris „Europa 🇪🇺” și — acum nu ne mai așteptam — a venit și următoarea mustrare, de data asta de la Biroul Electoral Central! Ce conținea? A fost publicată toată, dar cităm aici ce ni s-a părut cel mai absurd:
„[…] respectivul site acționează în numele unui candidat — Nicușor Dan […] promovând în mod evident obiectivele politice ale acestuia și incluzând în mod direct îndemnul clar de a vota candidatul independent Nicușor Dan […]”.
Păi de unde până unde? Tocmai ce-i șterserăm numele… Ne-am indignat — a câta oară? — împotriva autorităților statului, iar Cătălin Frâncu — într-un fel, primul afectat — s-a și exprimat. Aici.

✓ Încă un citat:
„[…] iar în ipoteza bifării opțiunii «NIET» accesarea site-ului este permisă în limba rusă”.
Dacă v-a scăpat, era un sondaj satiric cu textul: „Susținem Europa!”, cu variantele de răspuns „sigur” sau „niet”. L-am evitat pe „da” că-i la fel ca-n rusă 🇷🇺 și nu voiam să dezorientăm publicul. Dacă utilizatorul alegea a doua opțiune, „niet”, pagina principală era transliterată cu chirilice. Adică vocabularul rămânea românesc, doar că era scris cu alfabet chirilic, ca aici:
🛎️ Dragi membri ai birourilor electorale, economia de lectură poate da naștere la ridicol, dar nu-i bai, vă explicăm noi și de data asta: transliterarea limbii române în chirilice nu este totuna cu limba rusă!

Alte detalii:
  • În acele zile site-ul a fost atacat. Mulțumim, Hosterion, gazda serverelor noastre, pentru vigilență, supraveghere și solidaritate!
  • Și contul de Facebook al lui Radu Borza, administratorul site-ului, a fost atacat. Evident, nu le-a mers hackerilor. Și-au și găsit cu cine să se pună! 😅
Mulțumim pentru susținerile sincere care ne-au fost împărtășite prin presă și televiziune, foarte binevenite în contextul în care am avut de-a face, pe lângă admonestările de la birourile electorale — din care nu răzbătea nicio urmă de dragoste, dar nici de logică!—, cu o avalanșă de mesaje electronice. Cutia poștală a început să duduie sub povara a nu mai puțin de 673 de mailuri și probabil ar fi suportat cu stoicism încărcătura neobișnuită, dacă nu ar fi făcut greșeala să le cerceteze și conținutul. Mai concret:
  • statistic, cam 90% dintre mesaje au trecut în revistă repertoriul de invective, injurii și blesteme din limba română;
  • au predominat invitațiile la diverse acte sexuale și sodomii, cu indicația explicită a organelor implicate, pentru a nu lăsa loc niciunui dubiu;
  • nesurprinzătoare a fost forma regională a conjunctivului prezent la persoana a treia a verbului a pune, recuperată dintr-o perioadă politică incandescentă anterioară: *uie;
  • un procent la fel de ridicat, tot cam 90%, nu respecta nicio regulă ortografică, ortoepică sau morfologică, ceea ce înseamnă că expeditorii insultelor fără perdea nu făcuseră cunoștință cu dexonline înainte;
  • un procent, e drept, mai scăzut, vreo 50%, amestecau imprecațiile cu termeni religioși față de care pretindeau că manifestă respect, dar în același timp îi mozoleau fără să clipească;
  • nu ne-am putut abține și am publicat câteva dintre aceste apostrofări pe rețelele de socializare 🫣

Record dexonline: maximalism financiar 💰

Această campanie electorală spontană a atras câteva donații și formulare 230. Au venit ulterior, probabil în semn de apreciere pentru implicarea noastră. Cifre:
  • 74 de donații în valoare totală de 5070 de lei. Practic într-o săptămână am primit aproape toată suma donată anul trecut;
  • 32 de formulare 230 noi pe care le numărăm alături de cele 22 angajate încă de anul trecut.
Vă mulțumim! Și până la urmă, vorba aceea: totul e bine când se termină cu bine! 🍀 Oare chiar așa să fie?
„Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,
Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur
Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci.”
(Memento mori, Eminescu)

Vandalizarea spiritului critic. Victimă colaterală: Mihai Eminescu

După atâtea invective, am simțit nevoia unei ședințe de terapie cu poezie: Eminescu. Oricum se apropie ziua în care îi comemorăm dispariția… Dar cum la dexonline nu obișnuim să-l sărbătorim de două ori pe an cu festivism fățarnic, am ales să vorbim astăzi despre un act de vandalism care-l privește direct.

Uitați cum stau lucrurile. În 1976, un grup de scriitori s-a îngrijit de montarea unei plăci comemorative pe zidul clădirii construite pe locul sanatoriului Caritatea, unde a murit Eminescu în iunie 1889, astăzi strada Plantelor nr. 9 din București. Doar că acea placă și-a permis să contrazică dogma oficială conform căreia Eminescu ar fi murit pe 15 iunie, afirmând că ziua morții poetului ar fi fost 16 iunie. Așa arăta placa comemorativă până anul trecut:
Cam știm de ce domnii scriitori au ales să menționeze 16 iunie drept ziua morții lui Eminescu, am tratat subiectul în detaliu pe blogul nostru, aici. Din păcate, pentru oamenii neputincioși și nedoritori să caute adevărul sau să gândească, „adevărul” este imuabil și trebuie servit sub formă de dogmă: „crede și nu cerceta!”. Ce mai contează dacă acest „adevăr” al lor devine un kitsch lipit cu superglue:
E drept că în registrul Stării civile, o notă întocmită pe 17 iunie, ora 12, arată negru pe alb că decesul a fost constatat pe 15 iunie ora 3 dimineața — singurul „argument” pentru ziua de 15! Iar asta în ciuda faptului că doctorul Suțu declara că pe 15 s-a plimbat jumătate de oră cu Eminescu pe la ora 16…
Apoi, conform certificatului, Eminescu ar fi avut 43 de ani, nu 39, cum zice matematica, iar numele tatălui era completat greșit: Mihail în loc de Gheorghe.
Ziarele vremii socoteau, și ele, că 16 iunie ar fi data corectă (vestea morții a fost dată în Adevĕrul din 17 iunie)! Comemorările de 20 și de 50 de ani s-au făcut tot pe 16 iunie...

În zilele noastre circulă falsa informație cum că decesul s-ar fi anunțat în ziarul Românul de pe 16 iunie... De fapt e vorba de numărul din 17/29 iunie, dar legile lui Murphy statuează că atunci când teoria nu se potrivește cu realitatea, trebuie schimbată realitatea 😵‍💫

Totuși, de ce astăzi se preferă 15 iunie? Simplu: birocrația a învins! Între memoria colectivă, chiar tipărită într-un ziar, și o fițuică cu antet oficial, funcționarul docil și fără spirit critic va alege „dovada oficială”, indiferent de câte greșeli conține!
Întrebăm și noi așa… De ce ne-om formaliza atât cu datele astea? Pe Eminescu ar trebui să-l sărbătorim în fiecare zi citindu-l! Sau să-l citim sărbătorindu-l! Tot aia. Numai căutând cele trei versuri din Memento mori și ne-a trecut un fior înălțător… 💗

Rămânem în legătură, da?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.

Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) sau pentru inițiativele electorale 😅 —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.

Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
(dacă nu funcționează butonul, merge și cu reply la acest mail)

Nu uitați că dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și aduceți-vă aminte că cuvintele care nu se văd se uită!

Atenție și mult succes la evaluarea națională și la bacalaureat, dragi elevi! 🍀

Echipa dexonline

(ca să știți cine-i capul răutăților 😎)

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.