— slobod la limbă —

Doamnelor și Domnilor,

O să fim sinceri. Ne-am săturat de Facebook, Instagram, X, fix-pix… Pe Threads abia ce-am intrat, că l-am și abandonat. Ne-am instalat până și TikTok, am aruncat un ochi… stop!
Ne-am gândit — în sfârșit! — că pentru a vorbi cu voi, cei care ne „folosiți”, cel mai bine ar fi să vă trimitem un mail. O scrisoare, ca pe vremuri 💌. O legătură mult mai caldă… departe de balamucul de pe rețelele asociale.
Și-avem noroc! Sunteți mulți cei care intrați pe site-ul nostru să vedeți ce înseamnă un cuvânt, cum se scrie altul… Ne urmăriți pe toate „platformele” unde dezbatem chestiuni de gramatică sau râdem (da’ nu e râsul nostru) de câte-un politician agramat… Pentru toate astea și multe altele, schimbăm rutina: folosim această cale ca să vă vorbim direct.
Vă dăm lecții de română, vă prezentăm cuvinte care definesc evenimente marcante ale lumii în care trăim, dificultăți date pe la examene sau rarități auzite la televizor care se reflectă în topurile celor mai căutate cuvinte, căutăm curiozități în dicționare vechi și multe alte paraxenii 😉 ale limbii române și ale utilizatorilor ei.
Bref, vă ținem la curent cu viața dexonline, vă spunem ce mai pregătim, ce ne place și ce ne deranjează.
Nu vrem să vă plictisim, așa că un răvaș lunar credem că e suficient. Pe 3 ale lunii vom apărea în căsuțele poștale cu gânduri și vești din luna anterioară.
Așadar, să purcedem…

Surpriza lunii aprilie: Leonardo da Vinci

Faza cea mai tare s-a întâmplat pe 15. Te încumeți să-ți faci tema la română, nu știi un cuvânt, ai telefonul în mână (cum altfel?), intri pe dexonline, scrii cuvântul, enter și… paf! Ce-au pățit băieții ăștia!? Toate definițiile sunt scrise invers, de la dreapta la stânga, imposibil de citit 😵.
Așa l-am sărbătorit noi pe Leonardo da Vinci, marele savant, inventator, om de știință, arhitect, inginer, filosof, anatomist, pictor etc. etc. Avea modul lui criptic de a scrie: de la dreapta la stânga, cu mâna stângă, astfel încât era foarte dificil să îl citești fără oglindă. Tare, nu? Am reprodus și noi același stil. Sigur, cu mijloacele de astăzi, nu ne-am chinuit prea mult. Din reacțiile voastre am înțeles că v-a plăcut ideea: v-am debusolat, v-am impresionat, presa ne-a preluat… Ne-am bucurat de feedback.
Bineînțeles, și Cuvântul zilei tot lui Leonardo i l-am dedicat: polimat (ăla care a pus burta pe carte și le știe pe toate). Andrea (da, cu un singur e, așa o cheamă pe desenatoarea noastră), Andrea, deci, l-a ilustrat foarte sugestiv. Punem imaginea și aici, poate v-a scăpat.

Nici noi nu ne gândiserăm… reguli ortografice? La liber 30 de ani

Asta nu-i o chestie din aprilie, de mult țineam să v-o împărtășim, dar chiar nu știam pe ce canal. Ni se pare prea importantă ca să lăsăm Facebookul s-o arate cui vrea el. Iată, misiva dexonline găsim că e mai mult decât potrivită.
Despre ce e vorba? Am dat peste un document (iată-l aici), emis de Consiliul superior al limbii franceze (da, există această instituție), avizat de Academia franceză, un raport despre ultimele rectificări ortografice din franceză, publicat în Monitorul oficial (al lor) în decembrie 1990.
Ce ne-a atras atenția? Unul dintre principiile care stau la baza acestor rectificări: flexibilitatea. Și, în mod paradoxal, acesta vine la pachet cu alt principiu: fermitatea.
Reguli ferme și flexibile în același timp? Da. Rectificările trebuie să fie ferme ca să constituie un nou standard, iar profesorii să fie informați cu exactitate despre ceea ce trebuie să predea noilor generații de elevi; flexibile, pentru că generațiilor anterioare nu li se poate cere — evident! — să se dezvețe de ceea ce au învățat și, prin urmare, ortografia în vigoare în momentul apariției rectificărilor trebuie să rămână acceptată. Cât timp? Timp de o generație… 30 de ani! Așadar, noile reguli adaptate și adoptate în limba franceză se aplică începând cu 2020.
Repetăm, să fie clar, rectificările au apărut în 1990 și devin obligatorii la școală, la examene, în cărți și redacții, peste tot… începând cu 2020!
Acum să vorbim despre noi. Avem Comisia pentru cultivarea limbii române (da, există!, sub pălăria Academiei române, uitați aici). Această comisie se ocupă de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, celebrul DOOM, normativ și corectiv. Adică dicționarul ăla care face legea: taie (notele) și spânzură (mintea) când e vorba de exprimarea corectă.
Azi suntem la DOOM³, care, scrie pe copertă, a apărut în 2021, în librării în 2022. Iar elevii îl învățau deja pe de rost ca să nu fie sancționați la examene — când credeți? — în 2023!
Mai concret: să zicem că un elev de clasa a unșpea a învățat pe tot parcursul lui școlar că forma tăiței este corectă și în anul următor, la bac, brusc, nu mai are voie s-o scrie la examen pentru că nu mai apare în DOOM³, doar forma tăieței ar fi permisă. Înțelegeți aberația? Vreo 17 ani (dacă-i numărăm și pe cei 7 de-acasă) copilul a învățat că bunica pune în supă tăiței, apoi, peste noapte, tre’ să se dezvețe, ca să reînvețe că supa se face cu tăieței, altfel ia notă mică. Punct. Nu mai comentăm.

Iar și iar… ticul național: ca și

Ne-am plictisit să tot repetăm — și tot nu vă vindecați (unii) — că (1) cacofonia nu e o greșeală de limbă și (2) folosindu-l pe ca și pentru a evita pudibond o presupusă cacofonie nu faceți decât să le comiteți pe amândouă: și o greșeală de limbă, și o cacofonie (se aude al naibii de urât).
Dar cum longum iter per praecepta, breve et efficax per exempla (noroc că ne-am reapucat de latină — salve, magister! 👋), vă arătăm direct:
Așa nu:
  • Ca și candidat, vă invit la o dezbatere.
  • Ca și rector, voi fi reprezentantul colegilor mei, nu șefu’. (aici nici măcar n-aveți vreo cacofonie de evitat, ca și e folosit din inerție).
Așa da, doar când facem o comparație, avem deci două elemente pe care le punem pe picior de egalitate:
  • E la fel de bun ca și tine. Lui îi vorbesc ca și ei. Femeile au aceleași drepturi ca și bărbații. Platon, ca și Aristotel, a fost filosof.
Sfat: dacă țineți neapărat să evitați cacofonia (nu-i obligatoriu!), cea mai simplă și elegantă soluție e să faceți o pauză în vorbire între cei doi ca, sau să folosiți structura „în calitate de”: În calitatea mea de candidat, vă invit… sau altă turnură: Candidat fiind, mă străduiesc… uneori merge și „precum”: Precum Caragiale, Ionesco este un mare dramaturg.

Panoul de onoare: Matei

Odată cu răvașul, inaugurăm și rubrica Panoul de onoare. Vă vom prezenta de-a lungul timpului câte-un coleg din echipă și faptele lui mărețe. Intenția nu e neapărat să-l promovăm pe el (unii deja se simt stânjeniți), ci mai degrabă să vă arătăm că în spatele dexonline nu e doar tehnologie, ci sunt și oameni, doar câțiva. dexonline a devenit atât de prezent în viețile noastre, atât de firesc, natural, zici că-i bun național. Însă travaliul cu dicționarul și cu cartea de gramatică, alegerea cuvintelor pentru evenimente, ilustrațiile… apoi serverele, calculatoarele, codul și sistemul… toate sunt făcute, ținute și întreținute de un grup (mic) de voluntari, vreo 10.
Omul lunii e Matei.
Matei Gall e primul voluntar scrabblist. Și-a mobilizat coechipierii să introducă definiții pe site pentru că aveau nevoie de o listă „oficială” de cuvinte acceptate, să nu mai răsfoiască dicționarele ca să afle ce forme sunt (in)corecte. Asocierea scrabbliștilor cu dexonline a fost ca un vânt din pupă. Atunci, în anii 2000, s-au pus bazele bazei de date.
Matei e la dexonline de peste 20 de ani. În tot timpul ăsta a introdus și a moderat definiții pe site, a despărțit cuvintele-n silabe și le-a pus accente, a făcut liste cu flexiuni și le-a corectat… și multe multe alte mărunțișuri care nu se văd, că de n-ar fi, sigur s-ar simți.
Iar din 2016 Matei se tot ocupă de structurarea definițiilor. E pensionar (nespecial!) și are timp, asta face toată ziua. Ei bine, acum în aprilie a ajuns la 100.000 de intrări (sinteze) structurate. Vă dați seama? E enorm! Mai ales că a lucrat aproape singur!
Ca să înțelegeți importanța muncii lui Matei, vă explicăm ce înseamnă structurarea definițiilor:
  • În primul rând, nu uitați că dexonline nu este un singur dicționar. dexonline este un spațiu virtual unde transpunem foarte multe dicționare, de toate felurile: explicative, enciclopedice, etimologice, de sinonime, antonime etc. Toate, dar toate!, au fost inițial publicate pe hârtie. De aceea, aceste definiții din dicționare diferite apar una sub alta, ca simple bucăți de text, exact ca pe pagina imprimată.
  • În interiorul fiecărei definiții sunt tot felul de marcaje care țin de semnificații (sensuri secundare, argotice, expresii, citate, sinonime, antonime), de ortografie și ortoepie (cu câți de i, cu sau fără cratimă, cum se desparte în silabe), de formă (bold, italic, prescurtări) etc. Fiind prezentate atât de asemănător cu varianta tipărită, pare un format confortabil, ca și cum am avea deschise pe birou mai multe dicționare în același timp. Însă, informaticieni fiind unii dintre noi, nu dorim să ne limităm la asta.
  • A pune doar printul pe net înseamnă să nu profităm de toate facilitățile digitalizării. Avem o bază de date bogată pe care dorim să o interogăm și din alte puncte de vedere, care în print ar fi imposibile. Poate vrem să vedem toate expresiile ce conțin un anumit cuvânt, sau doar citatele din texte literare înregistrate la acel cuvânt, sau toate sensurile argotice ale cuvântului… orice! Ar trebui să putem ordona datele exact cum dorim noi.
  • Cum facem să profităm toți de acest avantaj al digitalizării? Structurăm definițiile.
  • Mai precis: separăm și clasificăm toate proprietățile din interiorul unei definiții. Iar asta ne permite o vedere simultană, de ansamblu, sintetică a tuturor definițiilor din dreptul unui cuvânt.
  • Și mai precis: uitați mai jos un exemplu, diferența dintre pagina cu definiții așezate clasic și cea sintetizată pentru un cuvânt oarecare: scrisoare.
Asta face Matei. E o muncă titanică, e o muncă de ani, interminabilă chiar, dacă ne gândim că dicționare noi apar în permanență. Ne bucurăm că lui Matei îi place ce face și îi mulțumim.
Sigur, de l-ar ajuta și alți voluntari, am avansa mai repede. Așa că, dacă aveți puțin timp, destulă energie și simțiți nevoia să vă faceți utili, vă așteptăm în echipă.

Voilà !

Rămânem în legătură, da?

V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați — de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) —, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
Vă dăm și un pretext ca să vorbiți cu prietenii și să ne scrieți: dacă o regulă a limbii franceze am văzut că poate fi fermă și flexibilă în același timp, pe același principiu, vă invităm la o ghicitoare: ce poate fi dur și fragil în același timp? 😉
Folosiți butonul ăsta:
Vă spunem de pe-acum: nu vă vom răspunde tuturor, însă vom publica răspunsurile voastre cele mai pertinente în următoarele newslettere.
Încă puțin. Înainte să încheiem, mai avem o rugăminte… Cum stați cu impozitul pe anul ăsta? Am fi foarte încântați dacă ați trimite către noi, asociația dexonline, cele 3,5% care-s la liber. Completați, semnați și trimiteți online formularul 230. Durează maximum 3 minute. Echipa noastră se va ocupa să-l depună la ANAF. Mulțumim.
Numai bucurii să aveți de Paște/Paști (ambele-s corecte)!
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați că cuvintele care nu se văd se uită 📖.
Pe luna viitoare!
Facem echipă,

Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 6 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.

Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.

Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat cifrele.

Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).

Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.

Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
Dezabonare | Administrează-ți abonamentul
Asociația dexonline, București, str. Remetea 20