|
|
— slobod la limbă —
|
Doamnelor și domnilor,
|
|
|
Limbajul este — dacă ne ocupăm de el ☝️ — singura noastră posibilitate de independență. Are puterea să schimbe ce e rău și ce e bine. Nicio vorbă nu-i rostită în zadar, toate cuvintele au o greutate.
|
Iar dacă răul predomină în (dez)echilibrul actual al năravurilor înconjurătoare, este pentru că limbajul nostru a fost lăsat să se deterioreze. Am permis. Am acceptat. Acest rău ne afectează profund. De aceea, fiecare frază concepută ca un act de rezistență, fiecare nuanță, fiecare sclipire e ca o nouă șansă. Revoluția pe limbaj se bazează: un limbaj îngrijit îi încurajează pe oameni să gândească altfel. Prin limbaj se produc schimbările.
|
Cei care surâd citind aceste gânduri să se-ntrebe și socoată despre modul în care ei înșiși scriu și vorbesc. A începe să fim mai atenți la limbajul nostru înseamnă să ne bucurăm de libertate în gândire (cu dexonline pe-aproape 😉). Ambiția acestui newsletter e clară: să vă capteze solicite atenția asupra puterii pe care o are limbajul în viața noastră de zi cu zi. Așadar, vă invităm, din nou, să facem și să desfacem împreună cuvintele din limba română.
|
|
|
|
|
|
Scripta manent, verba manent
|
Da, ați citit bine, așa am scris și n-am greșit 🤓 În epoca în care inteligența naturală (ideea) se reproduce în inteligențe artificiale (execuția), și scrisul, și vorbele rămân, nimic nu se mai pierde (...din păcate, pentru comportamentele noastre digitale predispuse la manipulare, dar asta e altă poveste), totul se... prelucrează! Explicăm.
|
De mult ne dorim să arătăm pe dexonline și modul cum se pronunță cuvintele, nu numai cum se scriu. Știți voi, ca în dicționarele de limbi străine unde, dacă apeși pe pictograma cu difuzorul 🔊, auzi pronunția. Programatori cum suntem, nu-i mare lucru să facem treaba asta automat, însă o voce artificială sună ca o definiție inventată. N-are farmec. Nu surprinde subtilitățile limbii. Apoi, dacă am auzi cuvintele în mediul lor natural, în gura lumii mai precis, nu-i așa c-ar fi mai interesant? 🤔
|
|
Ei bine, zis și făcut. Am introdus zilele astea pe dexonline și facilitatea să ascultăm pronunția.
|
|
|
|
Cum am făcut asta? În colaborare cu youglish.com. Băieții ăștia ne arată pronunția unor cuvinte în circumstanțe naturale, bazându-se pe înregistrările de pe YouTube. Bună idee! ne-am zis. Suntem un pic invidioși că nu ne-a trecut nouă prin cap înaintea lor... Când am dat peste ei, ofereau acest serviciu pentru mai multe limbi, nu și pentru română. Ce făcurăm? Le-am scris, i-am rugat, am comandat, am plătit 💰, au lucrat și s-a rezolvat! Ce ne-am bucurat! Cu sprijinul dexonline 💪, YouGlish a implementat și pronunția pentru limba română.
|
|
|
O să ziceți, poate, că nu e mare lucru. De ce-am avea nevoie s-auzim pronunția când româna noastră are o grafie fonetică? Așa e. În mare (mai sunt excepții), scriem cum spunem. Dar mai avem probleme cu accentul tonic, de exemplu: profésor sau profesór? edítor sau editór? Sau, deși acum scriem sunt, cum se pronunță de fapt cu u sau cu î? Apoi, mulți străini, novici în ale românei, utilizează dexonline și au mare nevoie să audă pronunția. Însă cea mai importantă utilitate, credem noi, e folosirea YouTube ca martor la uzul limbii. O bază de date de vox populi ce poate fi explorată și exploatată digital căutând după cuvinte și expresii. Nu erați foarte convinși că narativul și femicidul au intrat deja în limbă? Vedeți dovezile urmărind linkurile. Credeți că oamenii confundă a defula cu a refula? Aveți dreptate. Avem și pentru asta dovadă. Iată cum digitalizarea vine în ajutorul curiosului lambda (a doua oară, Ionuț G. Stan, corect? 😉), dar și al lexicografului: practic munca de teren a devenit de prisos.
|
|
Cum abia l-am implementat, sistemul e încă imperfect. Urmează partea migăloasă: corectarea termenilor detectați greșit, extinderea numărului de cuvinte acoperite (deocamdată colecția cuprinde cam 4 milioane de cuvinte în total, din care doar vreo 200.000 diferite). Poate vom lucra și la traducerea interfeței în limba română... E de treabă, nu ne plictisim. Voluntari cu energie și utilizatori donatori să avem și le facem pe toate 😇
|
|
|
|
|
|
Colecționarul de cuvinte
|
Unii colecționează dicționare (dexonline), alții vorbe populare (YouGlish), am auzit de câțiva care au multe automobile în hangare (Ț...) sau pe vremuri la școală aveam ierbare 🍀 și insectare 🪲 Știați că puteți deveni și dumneavoastră colecționar? Cu ajutorul dexonline vă puteți face propria colecție de cuvinte 📖
|
Ne gândim c-ar fi o bună preocupare pentru elevi, că tot stă să înceapă școala... Și nu numai pentru elevi. Pentru oricine se știe mai uituc, de exemplu, sau mai poet, cu o slăbiciune aparte pentru cuvinte rare. Pe dexonline aveți ocazia să adunați cuvinte într-un loc doar al vostru, după nevoi sau după plac.
|
|
Cum facem asta? Sub fiecare definiție găsiți linkul „acțiuni”, de acolo alegeți „adaugă la favorite”.
|
|
|
|
Unde găsim apoi colecția? Sus în dreapta, în contul dumneavoastră, aveți rubrica „🖤 cuvinte favorite”.
|
|
Colecția e doar a voastră. Garantăm. Noi n-o vedem, nu urmărim preferințele utilizatorilor. V-am prezentat deja principiile dexonline în newsletterul din iunie 2024. Doar în ansamblu le vedem și ne face plăcere să vă spunem și dumneavoastră că în acest moment, din cele aproape 25.000 de cuvinte favorite alese pe dexonline, „cel mai favorit” este... vanitate. Urmează: peiorativ, imuabil, inefabil, inerent... Dicționarul cu cele mai multe cuvinte alese este, de departe, Dicționarul de neologisme. Iar 25 de utilizatori și-au atins deja maximul acceptat: 500 de cuvinte. Ce ziceți, vă surâde sugestia?
|
|
|
|
|
|
Sicofant (scurtă vizită în Grecia antică)
|
|
Iată un cuvânt deosebit. Probabil Marius și l-a adăugat deja la favorite 💘 tocmai pentru că are îndoieli asupra sensului. Și noi avem. Încercăm să-l lămurim.
|
|
|
Cuvântul grecesc συκοφάντης (sȳkophántēs) era folosit în Atena antică pentru a-l desemna pe cel care îi denunța în fața justiției pe cetățenii eminenți, pe bogați, pe magistrați... cu scopul de a primi o parte din amenda acestora în cazul în care erau condamnați. Un fel de avertizor de integritate din zilele noastre sau, dacă preferați, informator cu spirit justițiar, dar nu pe gratis. Se întâmpla ca sicofantul să renunțe la plângerea sa în schimbul unei compensații bănești.
|
Termenul provine din două cuvinte grecești, συκον (sykon) „smochin(ă)” și φαινειν (phainein) „a arăta, a dezvălui”. Cum au devenit calomniatori sau lingușitori cei care arătau smochina? Asta-i întrebarea la care căutăm răspuns.
|
|
Și mergem la origini: în Grecia antică.
|
|
|
|
|
Înțelegem că συκο·φάντης era inițial denunțătorul celor care exportau ilegal smochine sau al celor care furau smochine din smochini. De aici: delator sau pârâcios. Iar cum smochina era un aliment care se găsea pe toate drumurile, mai puțin rafinat, pentru omul de rând, sensul s-a nuanțat la a denunța pe cineva pentru nimic, a fi un calomniator, un impostor. Scopul fiind câștigul material, până la a deveni un lingușitor abil n-a fost decât un pas.
|
|
În orice caz, latina a păstrat și sensul prim (cel cu smochina) și cele secundare (viclean, impostor, lingău abil):
|
|
|
|
Uitându-ne la acest bagaj semantic, definițiile din limbile moderne nu ni se mai par atât de disociate. Denunțătorul și lingușitorul au totuși un background comun. Îl denunț pe unul ca să mă dau bine pe lângă altul ca să-mi iasă și mie ceva... De acord, Marius?
|
|
|
|
|
În căutarea acestor explicații am dat și peste câteva interpretări mai amuzante. Cine știe, or fi contribuit și ele la conturarea sensurilor. Și anume gestul acela numit în multe limbi „smochină” (vezi imaginea), gest de dispreț, insultă, deși există obiecții cum că gestul în sine nu este conotat atât de negativ precum cuvântul sicofant, în unele culturi reprezentând chiar un joc de copii: „ți-am furat nasul”. Apoi, a face cuiva o smochină ar fi un gest cu scop apotropaic, cu referire la „smochina” femeii 🫣, așadar nimic negativ nici aici (v. ultimul rând din captura Bailly).
|
|
|
|
|
|
Metafora sau cum atacăm literatura
|
|
Ne bucurăm de fiecare dată când avem ocazia să vorbim despre poezie și despre literatură. Mulțumim pentru întrebare, Sofia 💫
|
|
|
Ca să intrăm în temă, citim toată strofa (sau toată poezia, nu ne-ar dăuna...):
|
Când cade noaptea, codrul se-nfioară,
dar lacul e la fel de nemișcat,
cu apa mai adâncă și mai clară:
un hârb de cer pe pajiște uitat.
|
|
Imaginea poetică e complexă și indubitabil figura principală este metafora. Comparația implicită lacul ca un hârb de cer verifică și definiția lui Aristotel (analogie/transfer/comparație prescurtată), și definiția din manuale:
|
|
|
Dacă vrem o analiză mai amănunțită, avem de-a face cu:
|
- metaforă: nucleul „hârb” (bucată spartă) este transferat asupra cerului într-o transpunere imaginară: lacul = un ciob din cer;
- epitet metaforic: determinarea „de cer” nu e descriptivă propriu-zis, ci metaforizează substantivul „hârb”; în loc de „hârb de lut”, de exemplu, avem „hârb de cer”;
- oximoron: asocierea contrastantă dintre cele două cuvinte: „hârb” (concret, umil, pământesc) și „cer” (abstract, vast, sublim), alăturare de termeni care par ireconciliabili;
- sinecdocă: lacul reflectă cerul, dar e numit „hârb de cer”: se desemnează întregul printr-o parte (un fragment reflectat al cerului);
- sinestezie: dacă extindem, imaginea nu e doar vizuală, ci și tactilă, pentru că „hârb” aduce sugestia de duritate, colțuri, fragilitate fizică.
Am făcut această analiză mai mult pentru amuzament sau ca o ironie, dacă vreți. Altfel, avem convingerea că Magda Isanos, când a compus poezia, nu și-a propus nici pe departe să țină cont de aceste forme lexicale, nu asta a fost miza ei, să pună în scenă figuri discursive! Alta e misiunea poeziei: să pună în mișcare imaginația și pasiunea, să planteze sau să provoace în mintea cititorului imagini pur și simplu. Acest tip de analiză complet artificială – prea prezentă, din păcate, la orele de literatură din școala românească – se dovedește a fi o metodă care mai mult îndepărtează cititorul în loc să-l apropie de literatură. Cu astfel de abordări școlare și școlărești, e de la sine înțeles de ce tinerii oamenii citesc din ce în ce mai puțin astăzi, spre deloc...
|
|
|
|
|
|
Suntem contra...
|
...din principiu, e mai productiv 😇 Iar când e cazul să explicăm, ne documentăm și venim cu argumente.
|
|
Ghilimelele micuțului Guillaume
|
|
Numele ghilimelelor vine din franțuzescul „guillemet”, originea probabilă fiind diminutivul lui Guillaume, numele tipografului căruia i se atribuie inventarea acestora.
|
|
|
|
1. reproducerea unui text scris sau spus de cineva;
|
|
3. demarcarea titlurilor operelor;
|
|
4. semnalizarea unor cuvinte asupra cărora insistă autorul;
|
|
5. traducerea / explicația unui cuvânt.
|
Ar fi imposibil ca fiecare tip de folosire să creeze un alt tip de ghilimele.
|
|
|
De unde până unde, Iulian? Nu v-ați gândit să anexați și o dovadă? Noi am căutat și în ziarele vremii, am vorbit și cu Tatăl nostru, care ești... am citit și articole vechi... am mers pe toate pistele pe care ni le indicați și... nimic! Acronimul PECO rămâne ce este: „petrol comerț”. Argumente, pe blogul nostru, într-un articol scris în 2023, dovadă că invenția nu e nouă, ne tot agresează unii din când în când cu informații false.
|
|
Articolul din ziarul România Liberă din 22 aprilie 1958 este, credem, suficient.
|
|
|
|
Nu știm motivul pentru care, periodic, se diseminează informații ridicole pe diverse teme. Dacă intoxicațiile pe teme politice au sens în ideea că manipularea ar putea aduce avantaje unora, nu ne este clar de ce PECO a devenit subiectul dezinformărilor (sunt câteva pagini pe net pe tema asta, dar nu vi le indicăm). De ce ar dori cineva să inventeze o nouă realitate? Ni se pare îngrijorător că apariția acestor apostoli ai trezirii în conștiință găsește teren fertil în masele bincuvântate de sfânta ignoranță...
|
|
|
|
|
|
Rămânem în legătură, da?
V-a plăcut scrisoarea noastră? Scrieți-ne. O vorbă bună e întotdeauna binevenită.
|
Și dacă nu v-a plăcut, scrieți-ne. Ne-am obișnuit să fim și certați – de obicei, pentru greșelile altora (ale autorilor de dicționare) –, dar primim cu interes și criticile care ne privesc direct.
|
|
Iar dacă v-a plăcut mult, fiți generoși, trimiteți mailul nostru și la prieteni.
|
|
|
|
(dacă nu funcționează butonul, merge și cu reply la acest mail)
|
Cum ați văzut și astăzi, dacă ne scrieți, riscați să vă faceți cunoscuți 🤩 pentru că publicăm răspunsul cu tot cu datele de recunoaștere ale curiosului (nume, adresă de e-mail). Pentru transparență. Și credibilitate.
|
|
Nu uitați că dacă vreți să vă implicați cu entuziasm financiar în păstrarea, protejarea și propășirea limbii române în era digitală, puteți face oricând o donație.
|
|
|
|
|
Așteptăm cu nerăbdare reacțiile voastre și nu uitați că limbajul ne modelează realitatea.
|
|
|
|
|
|
Echipa dexonline
|
(ca să știți cine-a filosofat azi)
|
|
|
|
|
|
|
Anca Alexandru, decidentă la newsletter, voluntară dexonline de 7 ani deja, filoloagă (etimologic, „iubește vorbele”, nu și vorbăria), licențiată română-franceză, profă de franceză (limbă și literatură) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Când l-a descoperit pe Céline, nobody's perfect, a înțeles de ce a învățat limba franceză. Fără aere de șefă, dar exigentă din fire, îi forțează pe colegi să consimtă la ideile ei.
|
|
|
|
Radu Borza e la butoane, în spatele newsletterului, dar are și alte calități: e om bun… la toate! Inginer și matematician la bază, mânat de o curiozitate aparte, a intrat în Mensa (dar a ieșit repede), lucrează la dexonline de la începuturi, de la 9 la 6 e corporatist în capitală și mare amator de gâlcevi lingvistice. De mic voia să fie președinte, așa că s-a făcut președintele asociației dexonline.
|
|
|
|
Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială, în timpul liber, scrabblist și rebusist poliglot (fost președinte al Federației Catalane de Scrabble). Originar din Timișoara, acum își face veacul la Barcelona și uneori la Ibiza, unde câștigă mondialele de scrabble în catalană (în beția ritmurilor de la Amnezia). E voluntar dexonline de mai bine de 20 de ani, autor de articole lingvistice pe blogul nostru.
|
|
|
|
|
|
Matei Gall, tehnician dozimetrist pensionat și scrabblist pasionat (campion, arbitru internațional, fost președinte al Federației Române de Scrabble), în tranșa de vechime de peste 20 de ani la dexonline. Bucureștean de origine, brașovean prin adopție, parizian în vacanțe. Căutător inveterat de nod în papură în DOOM și DEX (peste o mie de greșeli semnalate).
|
|
|
|
Cătălin Frâncu, ex-membru dexonline în proces de răzgândire (sperăm noi, promitem că insistăm să revină, nu-l lăsăm liniștit), fondatorul dexonline, programator, MIT-ist, reîntors la matcă în București, actualmente antrenor de info: pregătește olimpici pentru națională. A descoperit secretul fericirii la Google: în loc să muncească 30 de ani și să ia pensie doar 5, a inversat raportul.
|
|
|
|
Elena Roșu, mezina dexonline, bucureșteancă neaoșă, ultima recru(ta)tă în echipa de desenatori, designer grafic de jocuri video, ilustrează cuvinte rare și proverbe românești, iubește natura și pietrele de râu. În acest newsletter, ea ne-a făcut de nerecunoscut.
|
|
|
|
|
|
