Suntem periculoși

Noi folosim rețelele sociale, în special facebookul, pentru a oferi informații (care ni se par nouă) interesante într-un mediu mai puțin formal. Dar, de mai mult timp, facebookul are un comportament dubios – un fel de corectitudine politică inversă, aplicată pentru a-i proteja pe cei puternici – chiar mai rău decît dacă ar fi mediul formal de care încercăm să ne ferim. Cel mai deranjant este atunci cînd postările sînt penalizate pentru că în text (sau uneori în imaginile postate) apar anumite cuvinte cheie legate de anumite personaje din fruntea statului.

Rezultatul? În loc de 50-200.000 de afișări, cîte erau de obicei, avem sub 10.000…

Mai agresiv se comportă cînd ne blochează postările… s-a întîmplat de cîteva ori să ne blocheze cînd ridiculizam extremismul (să înțelegem că facebook îi protejează pe extremiști? că aceștia nu sînt blocați aproape niciodată)! Și chiar dacă aproape de fiecare dată am „cîștigat” apelul, sancțiunea a rămas: nici distribuirea obișnuită nu s-a mai făcut, nici contorul cu „cartonașele galbene” nu s-a resetat (asta însemnînd că următoarele postări nu vor mai fi distribuite)…

Ultima năzbîtie cu care ne-am trezit: chipurile am fi violat standardul referitor la organizații periculoase! Și ca să fie tabloul complet, avertizarea este pentru o postare mai veche de 2 ani!

Oare mai are sens să speriem bietul facebook cu postările noastre periculoase?

Redirecționarea a 3,5% din impozit

Mulțumim celor care au reușit să își smulgă cîteva minute pentru a face toate demersurile solicitate de ANAF ca să ne redirecționeze o parte din impozit.

Iată harta locurilor de unde am primit cele 3,5% din impozit:


Comparația cu harta traficului pe site-ul dexonline.ro ni se pare foarte elocventă…

Trebuie ținut cont că în 2022 am avut circa 24 de milioane de accesări din România (24 milioane = 100% în harta de mai sus).

Dacă vrem să ne reportăm la oameni, iată numărul de accesări ale dexonline pentru fiecare locuitor al fiecărui județ (în 2022):

O glumă serioasă: scrierea cu î din i

Vă mulțumim pentru că ați fost alături de noi la păcăleala de 1 aprilie. Sperăm că scrierea cu î din i nu v-a îngreunat excesiv folosirea dicționarului. De asemenea, sperăm că ați citit printre rîndurile argumentului nostru în stil „avocatul diavolului” și ați înțeles opinia noastră reală.

Scrierea cu â din a nu are niciun fundament lingvistic. Ea nu apropie, ci mai degrabă îndepărtează limba română de originile sale latine. Doar în 11% din cazuri litera â înlocuiește o literă a latină. În celelalte 88% din cazuri litera â fie apare în cuvinte nelatine, fie înlocuiește o altă vocală decît a. De aceea, putem chiar susține că scrierea cu â din a ne subminează latinitatea. Un elev care dorește să se mîndrească cu latinitatea limbii române va crede că vânt vine din latinescul vantus (corect: ventus), că râu vine din ravus (corect: rivus), că fântână vine din fantana (corect: fontana)…

În schimb, ne-am îndepărtat voluntar de la principiul ortografiei fonemice (un sunet = o literă), un principiu simplu, fără de care a devenit mai greu pentru români să-și scrie propria limbă. Sistemul a fost adoptat împotriva recomandărilor lingviștilor, iar puținii lingviști care au votat, au votat împotrivă sau s-au abținut.

Dacă exemplele din articolul nostru nu v-au convins, iată o listă de articole care argumentează superioritatea scrierii cu î din i:

Dorim să clarificăm și o neînțelegere frecventă, ivită și în comentariile la articolul de pe 1 aprilie. Scrierea cu â din a este adesea numită „Regulile Sextil Pușcariu”, dar realitatea este tocmai invers. În reforma din 1926 (concretizată în 1932), Sextil Pușcariu a propus tocmai scrierea uniformă cu î din i. Nu știm cînd a apărut această confuzie.

Nu este niciodată prea tîrziu să îndreptăm o lege care pur și simplu nu reflectă realitățile științifice. Îndemnăm profesorii, care sînt în prima linie a luptei cu dificultățile ortografice, să militeze pentru revenirea la simplitate. Legile nu sînt ceva extern nouă, venite dintr-un turn de fildeș. Legile sînt făcute de oameni pe care noi îi plătim ca să le facă conform dorințelor noastre. Iar dacă legile nu trec testul logicii, putem cere abrogarea lor.

Forme nerecomandate pentru verbe

Începând de astăzi, la prezentarea paradigmelor (conjugări de verbe, respectiv declinări de substantive și adjective) DEX online indică și care dintre forme sunt nerecomandate, în conformitate cu ultimele norme ale Institutului de Lingvistică al Academiei Române.
Sperăm ca prin aceasta să eliminăm o sursă de confuzie: DEX online intenționează să ateste toate formele, inclusiv pe cele populare și pe cele aproape ieșite din uz, dar am simțit necesar să evidențiem că nu toate aceste forme sunt la fel de corecte. Formele nerecomandate sunt trecute cu roșu albastru.
Exemplu: conjugarea verbului a avea.