Iată o speță interesantă cu care dexonline se confruntă în perioada aceasta. Sîntem curioși să auzim și părerea voastră, în comentarii!
În 2018, o firmă de avocatură din partea Procter & Gamble ne-a scris ca să obiecteze la existența în dexonline a substantivului comun pampers, cu sensul de „scutec absorbant”. PampersⓇ este marcă înregistrată, la fel ca și alte cuvinte existente în dexonline: adidas, teflon, xerox etc. La solicitarea avocaților, am adăugat comentarii vizibile ca să subliniem existența mărcii înregistrate.
Mărcile înregistrate sînt un instrument util. Ele clarifică sursa de proveniență a unui bun sau serviciu, diferențiind-o de alte surse. În absența mecanismului de mărci înregistrate, oricine ar putea produce băuturi numite Coca-Cola, iar cumpărătorii nu ar mai ști ce cumpără.
Dar, în această vară, o (altă 🙂) firmă de avocatură reprezentînd Procter & Gamble ne solicită, pe un ton deocamdată prietenos, să ștergem complet forma de plural pamperși. Mai mult, ei numesc această formă „variațiile [unui] cuvînt inexistent”.
Și de aici iau naștere numeroase întrebări:
- Ce este un cuvînt? Cine decide că un cuvînt este existent sau inexistent?
- Dacă Google enumeră circa 7.800 de pagini web care conțin textul pamperși, demonstrează aceasta existența cuvîntului?
- Dacă Academia Română, în DEX și în DOOM, consemnează cuvîntul, demonstrează aceasta existența cuvîntului?
- Ar trebui sau nu ca dexonline să modifice definiții la cererea unor avocați, pierzînd astfel din fidelitatea față de operele originale DEX și DOOM?
- Este simpla consemnare a unei forme o încălcare a mărcii înregistrate, echivalentă moral cu o înșelătorie de genul „cumpărați scutece Pampers marca dexonline!”?
Este esențial și că DEX și DOOM sînt texte normative publicate de Academie, forul intelectual suprem al României. Aici, normativ înseamnă că elevii care nu folosesc forme din DEX și din DOOM pot fi depunctați la examene. DOOM spune textual: „nu sunt menționate variantele respinse de normă”. Așadar, dacă am șterge din dexonline forma pamperși, ne-am induce publicul în eroare.
În special, am ajunge să preluăm cu modificări un text normativ, ca și cum am retipări textul unei legi, dar modificat față de versiunea oficială. Aceasta este o practică dubioasă și înșelătoare, de care am prefera să ne ferim.
Iar asta naște o a șasea întrebare:
- Există oare șanse reale ca un judecător să decidă că da, dexonline se face vinovat că a preluat verbatim un text legal, refuzînd să-l modifice după dorințele unei corporații?
Noi ne simțim oarecum prinși între ciocan și nicovală. 🤔 Nu putem trece cu ușurință peste o amenințare din partea unei corporații cu o putere enormă. Dar nici nu putem să abdicăm de la toate principiile noastre, ciopîrțind un text oficial pe care ne-am angajat să-l preluăm cu acuratețe de 100%.
Voi ce credeți?
In sfarsit un subiect care merita dezbatut. In primul rand avem de a face cu incompetenta academei romane de a-si face treaba. De obicei copiaza de la academia franceza dar si asa au ramas in urma. Actual in limba romana „is getting pampered” cu barbarisme, iar Academia Romana doarme de unde si imnul romaniei, o natiune de adormiti. Existenta unui cuvant ; un cuvant exista atunci cand forma sa, nu incalca regulile morfologice in limba in care este utilizat. Cei de la Procter & Gamble sustin ca „pampers” nu exista si asa si este. Provine de la verbul pamper dar… Mai mult »
Apropo de răspunsul la punctul 3. înțeleg că dvs. nu spuneți adidași pantofilor de sport. Surpriză, nici acest termen nu apare în dicționarul Academiei franceze (motivul este evident, ei se ocupă doar de limba franceză, nu și de română)!
Le spun opinci de batut mingea^^. Da, Academia franceza SE OCUPA, zic inca o data, SE OCUPA de limba franceza, iar ca dovada au facut un raport in privinta asta, https://www.academie-francaise.fr/sites/academie-francaise.fr/files/rapport_de_la_commission_detude_sur_la_communication_institutionnelle_definitif.pdf . Inainte de COVID, multe anglicisme se plimbau nestingherite prin gurile francezilor, un exemplu foarte cunoscut a fost „digitalisation” care a fost inlocuit de catre academie cu „numerisation”. Dar ce sa vezi, la noi exista digitalizare. Inteleg ca sunt cuvinte care nu se mai pot scoate din limba romana, precum adidasi, frigider, dar mi-ar fi placut ca cei ce sunt platiti din alea 8 ore lucrate pe zi, de… Mai mult »
Limba română are deja o tradiție din a adopta nume de mărci și a le face substantive comune: pix: a fost tot o marcă comercială, a devenit termenul cu care identificăm toate obiectele de scris cu pastă și cu bilă, (ceva asemănător se întâmplă cu biro în maghiară) tix: între timp a pierdut din popularitate, identifica orice soluție praf de curățat, perlan și dero: ambele mărci comerciale, identifică orice detergent, de situații similare se bucură și persil (Germania, UK) și omo (Turcia, Brazilia) în alte piețe. frigider: identifică orice tip de refrigerator, inclusiv combinele frigorifice, are la bază marca franco-canadiană… Mai mult »
Da, normal, există un proces natural de absorbție, însă există o procesomanie corporatistă alimentată de avocații incompetenți ai unor corporații pentru a-și justifica existența…
De curiozitate, care este temeiul legal prin care au cerut eliminarea acestui cuvânt din dexonline? Varianta de plural nu le aparține decât dacă o înregistrează undeva. Oricum, cred că legea protejează doar numele înregistrat. Drepturile dintr-un nume comercial se pot pierde atunci când marca devine un nume generic „Once a trademark has reached generic status, the loss of distinctiveness means a loss in trademark protection.” Probabil un avocat bun vă poate ajuta. Cred că dacă sunteți dați în judecată, dexonline trebuie să dea în judecată compania și să ceară pierderea drepturilor de marcă, pentru că puteți demonstra că marca a… Mai mult »
Culmea e că avocații dinaintea acestuia ne-au oferit răspunsul: Articolul 12 din Regulamentul UE privind marca comunitară În cazul în care reproducerea unei mărci UE într-un dicționar, o enciclopedie sau o lucrare similară dă impresia că aceasta constituie denumirea generică a bunurilor sau serviciilor pentru care este înregistrată marca, editorul se asigură, la cererea titularului mărcii UE, ca reproducerea mărcii UE să fie, cel mai târziu în ediția următoare a lucrării, însoțită de indicația că este vorba despre o marcă înregistrată. Da, și noi avem impresia că ei au mai mult de pierdut dacă pornesc un proces, dar nu toți… Mai mult »
Pare că departamentul juridic de acolo se plictisește crunt sau că vor să facă valuri pentru a primi atenție.
Eu aveam impresia că a avea o marcă ce reușește să se impună ca nume comun este un titlu de glorie râvnit de corporații, care atestă că produsul a devenit prototipul mental al categoriei din care face parte. Lăsând asta la o parte, procesul de transformare al unui substantiv propriu, inclusiv al unei mărci, în substantiv comun poartă un nume, antonomază. Dacă acest cuvânt există, înseamnă că și procesul există, iremediabil. Oricât ar încerca o corporație să facă presiuni sau campanii de conștientizare, locutorii unei limbi sunt cei care creează limba și sancționează prin uz noile cuvinte. Lingviștii nu fac… Mai mult »
Într-o lume normală așa ar fi, însă în lumea comercială există alte reguli (nu degeaba și la greci și la romani zeul comerțului era și zeul hoților)… Da, Pampers ca marcă se scrie cu literă mare, dar adidas ține neapărat să fie scris cu literă mică…