dexonline pe facebook

    Din motive de popularitate am hotărît să ne exhibăm și pe facebook 🙂 Asta pentru că majoritatea utilizatorilor noștri intră în categoria 20-30 de ani, mult utilizatoare de rețele sociale. Sigur, acesta nu a fost argumentul hotărîtor, ci faptul că se pot deschide posibilități noi de dialog cu utilizatorii (de exemplu Websterul a început să aibă o legătură strînsă cu facebook-ul).
    De asemenea, acest experiment nu poate eșua, deoarece în cazul în care nu se vor fructifica avantajele folosirii unei platforme externe putem renunța la ea fără mari regrete…

Ziua împotriva DRM – 4 mai 2011

DEX online există și vă este (sperăm) util prin conjunctura fericită a doi factori. Primul factor este efortul benevol depus de oameni care simt nevoia să lase ceva în urma lor. Digitizarea unor dicționare ca DEX-ul sau Dicționarul de neologisme a fost un efort mare și migălos. Mulți utilizatori apreciază acest efort și uneori ne trimit și mesaje de mulțumire care ne bucură mult.
Ceea ce lumea trece însă cu vederea este factorul software liber. Majoritatea oamenilor, nefiind de profesie ingineri software, nu își pun problema arhitecturii software pe care este construit DEX online și a considerentelor etice, morale, financiare și civice datorită cărora am stabilit această arhitectură software. Această atitudine este normală; când cineva își cumpără un televizor, vrea să îl folosească, nu să îi scoată capacul ca să se minuneze de circuitele dinăuntru.
Totuși, pentru existența DEX online, software-ul liber este un factor esențial. Acest software nu este doar gratuit din punct de vedere al costului, ci și liber în sensul că oricine îl poate studia, modifica pentru a-și deservi propriile nevoi, și redistribui cu modificările făcute, pentru ca și alții să poată beneficia de îmbunătățirile aduse. Software-ul pe care în folosește DEX online este cunoscut colectiv sub numele de GNU/Linux. La rândul său, DEX online își oferă codul-sursă ca software liber și, de-a lungul anilor, mai multe persoane au contribuit cu îmbunătățiri la acest cod, unele din ele importante.
Spre deosebire de software-ul liber, software-ul patentat (de exemplu, majoritatea produselor create de Microsoft, Apple și Adobe) este restricționat drastic de creatorii săi. El nu poate fi studiat, copiat, modificat sau redistribuit. Acest software este împovărat (și exemplele practice abundă) de funcții rău intenționate, cum ar fi spionarea utilizatorului, colectarea secretă de date asupra modului de folosire a software-ului, porți secrete prin care producătorul de software poate prelua controlul asupra calculatorului dumneavoastră. Nu mai puține sunt scăpările neintenționate (bug-uri) care vă pun în pericol sistemul. Software-ul nefiind liber, numai producătorul lui poate repara aceste scăpări și vulnerabilități, ceea ce poate dura ani de zile.
Fără software liber, DEX online nu ar fi existat. Punct. Eu personal, ca fondator al proiectului, nu aș fi conceput niciodată să construiesc DEX online altfel decât folosind software liber. Se poate argumenta că altcineva ar fi avut, poate, o inițiativă similară bazată pe software patentat, dar această posibilitate este de domeniul ipoteticului. În zece ani de zile de la crearea DEX online, nu am auzit de asemenea inițiative.
Aceasta este o antiteză între două modele de software. O antiteză similară apare la modul de distribuire a datelor (cum ar fi definițiile din DEX online, dar și muzica, filmele sau e-cărțile), și aici intervine conceptul de DRM.
DEX online își oferă baza de date (definițiile) spre descărcare în mod liber și gratuit, la fel ca și codul-sursă. Rezultatele sunt fantastice. Oricine își poate instala DEX online pe calculatorul personal sau pe telefonul mobil, pentru că oameni din afara proiectului DEX online au scris aplicații pentru aceasta. Un grup de cercetare folosește informațiile noastre pentru a produce un sintetizator de voce cu pronunție românească aproape perfectă. Pe internet există aplicații ca dicționare de rime, jocuri de rebus și de spânzurătoare bazate pe listele noastre de cuvinte. Multe birouri de traduceri beneficiază în mod gratuit de datele pe care noi le oferim.
Dar să presupunem că DEX online ar fi spus, „pentru a descărca datele noastre trebuie să folosiți numai acest program, care costă 500 de lei la cumpărare și 50 de lei pe lună. Acest program stochează definițiile la dumneavoastră pe calculator, dar într-o formă criptată, în care dumneavoastră nu aveți acces direct la ele. Puteți folosi definițiile DEX online numai în modul și pe durata pe care intenționăm noi să vi le oferim. Mai mult, am făcut lobby pe lângă Parlamentul României și l-am convins să voteze o lege prin care simpla încercare de a decripta definițiile din DEX online și de a le folosi altfel decât vă permitem noi este o crimă.” Acesta ar fi fost, în esență, conceptul de DRM (Digital Rights Management).
Intenția DRM este să limiteze lucrurile pe care utilizatorul le poate face cu datele pentru care a plătit. În special, DRM este un set de măsuri tehnice care încearcă să împiedice utilizatorul să redistribuie filmele și muzica pe care le-au cumpărat în format digital. În unele situații, DRM-ul poate fi ocolit pentru că unii programatori au găsit modalități de a-l ocoli și au scris programe care fac acest lucru; dar aceste programe sunt ilegale și simpla încercare de a le scrie sau de a le folosi a fost ridicată la rang de crimă în multe țări de pe glob.
DRM este un set de măsuri profund antisociale. Într-o societate cu răspundere civică, el ar fi inacceptabil. Propunătorii lui cunosc acest lucru și tocmai de aceea îl promovează prin diverse metode perfide. În primul rând, îl includ în mod treptat în software; versiunile mai noi conțin măsuri restrictive tot mai severe. În al doilea rând, desfășoară campanii de propagandă prin care utilizatorilor li se explică de ce copierea este un lucru rău, iar DRM este un lucru bun. Aceste campanii se bazează de obicei pe o analogie simplistă între furtul obiectelor fizice și copierea datelor digitale, pe care am expus-o și în manifestul DEX online. În al treilea rând, propunătorii DRM sunt în general trusturi uriașe de media, care au puterea financiară să cumpere guverne și să treacă legi prin care opoziția față de DRM să fie criminalizată.
În numele protejării creatorilor de conținut (dar, în realitate, în numele protejării intereselor financiare ale acestor trusturi), DRM produce nenumărate neajunsuri utilizatorului de rând. Acesta nu mai are dreptul de a-și face o copie a datelor în scopuri personale sau de a împrumuta o copie unui prieten. Pe termen lung, probabil vor dispărea și bibliotecile publice. Prin prelungirea la infinit a termenelor de copyright, domeniul public devine tot mai sărac. Utilizatorul este spionat fără rușine și informațiile despre filmele văzute, muzica ascultată și jocurile jucate sunt centralizate. În general, utilizatorul pierde controlul asupra unui echipament și a unor date pentru care el a plătit.
DRM este un set de măsuri profund haíne. Ele contravin spiritului uman de colaborare și de întrajutorare și calcă în picioare noțiuni de proprietate și de liberă exprimare stipulate în Constituțiile majorității țărilor democratice. În lume se organizează permanent acțiuni pentru informarea publicului asupra pericolelor prezentate de DRM. Una dintre acestea este Ziua Împotriva DRM, un eveniment anual care a prilejuit și acest mesaj.