Vă mulțumim pentru că ați fost alături de noi la păcăleala de 1 aprilie. Sperăm că scrierea cu î din i nu v-a îngreunat excesiv folosirea dicționarului. De asemenea, sperăm că ați citit printre rîndurile argumentului nostru în stil „avocatul diavolului” și ați înțeles opinia noastră reală.
Scrierea cu â din a nu are niciun fundament lingvistic. Ea nu apropie, ci mai degrabă îndepărtează limba română de originile sale latine. Doar în 11% din cazuri litera â înlocuiește o literă a latină. În celelalte 88% din cazuri litera â fie apare în cuvinte nelatine, fie înlocuiește o altă vocală decît a. De aceea, putem chiar susține că scrierea cu â din a ne subminează latinitatea. Un elev care dorește să se mîndrească cu latinitatea limbii române va crede că vânt vine din latinescul vantus (corect: ventus), că râu vine din ravus (corect: rivus), că fântână vine din fantana (corect: fontana)…
În schimb, ne-am îndepărtat voluntar de la principiul ortografiei fonemice (un sunet = o literă), un principiu simplu, fără de care a devenit mai greu pentru români să-și scrie propria limbă. Sistemul a fost adoptat împotriva recomandărilor lingviștilor, iar puținii lingviști care au votat, au votat împotrivă sau s-au abținut.
Dacă exemplele din articolul nostru nu v-au convins, iată o listă de articole care argumentează superioritatea scrierii cu î din i:
un conspect al acestor articole, făcut de colegul nostru Radu Borza.
Dorim să clarificăm și o neînțelegere frecventă, ivită și în comentariile la articolul de pe 1 aprilie. Scrierea cu â din a este adesea numită „Regulile Sextil Pușcariu”, dar realitatea este tocmai invers. În reforma din 1926 (concretizată în 1932), Sextil Pușcariu a propus tocmai scrierea uniformă cu î din i. Nu știm cînd a apărut această confuzie.
Nu este niciodată prea tîrziu să îndreptăm o lege care pur și simplu nu reflectă realitățile științifice. Îndemnăm profesorii, care sînt în prima linie a luptei cu dificultățile ortografice, să militeze pentru revenirea la simplitate. Legile nu sînt ceva extern nouă, venite dintr-un turn de fildeș. Legile sînt făcute de oameni pe care noi îi plătim ca să le facă conform dorințelor noastre. Iar dacă legile nu trec testul logicii, putem cere abrogarea lor.
Începînd de astăzi, dexonline a revenit la scrierea cu î din i, ca urmare a Ordonanței de Urgență nr. 420/2021 emise de Guvernul României. Ordonanța anulează Hotărîrea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la â din a. Reamintim pe scurt noua regulă: se folosește î din i, nu â din a, în toate cuvintele, cu excepția cuvîntului român, a cuvintelor derivate și a unor nume proprii. De asemenea, se folosesc formele sînt, sîntem, sînteți în loc de sunt, suntem, sunteți.
Subliniem că dexonline protestează împotriva Ordonanței 420, o ordonanță abuzivă, ruptă de realitățile lingvistice și patriotice. Considerăm că utilizarea lui â din a oferă un sistem net superior. Iată cîteva motive.
Argumente în favoarea lui â din a
1. Confirmarea originii latine a limbii române
Se știe că glorificarea trecutului este apanajul marilor națiuni ale lumii, iar România nu trebuie să se abată de la această regulă. De aceea, scrierea cu â din a este importantă pentru confirmarea latinității limbii române. De exemplu, prof. univ. dr. Constantin Manea, într-o demonstrație statistică a acestei origini, arată că, din 759 de cuvinte-rădăcină din DEX care conțin sunetul î/â, nu mai puțin de 272 au origine latină, așadar aproape 39%! În schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine decît latinească, cele derivate cu prefixe ca în-, re- etc.) nu reprezintă decît 61% din total.
Menționăm și statistica realizată de Claudia Mihai și de Marilena Panait într-o Scrisoare deschisă către Academia Română. Dînsele au numărat familiile de cuvinte care conțin sunetul î/â (așadar, cuvinte ca râs, râset, râzător au fost contorizate ca o singură familie). Pentru cuvintele provenite din latină, au inventariat și litera originală pe care o înlocuiește sunetul î/â. Concluzia este chiar mai izbitoare decît a prof. Manea: din cele 576 de familii găsite, în 66 litera â înlocuiește o literă a latinească, așadar 11,5%. Celelalte cazuri abia acoperă 88,5% din total (cuvintele cu altă origine decît cea latinească sau cuvintele în care litera â înlocuiește o literă latină diferită de a).
2. Ânger, vênt, adûnc, fôntână
Scrierea cu â din a este doar un prim pas spre minunata lume a ortografiei bazate pe etimologie. Sîntem de acord că există multe situații în care sunetul î/â nu înlocuiește litera latină a, ci altă literă:
E: vînt (lat. ventus), frîu (lat. frenum), sămînță (lat. sementia), vîna (lat. venare);
I: rîu (lat. rivus), sîn (lat. sinus);
O: fîntînă (lat. fontana), lîngă (lat. longum ad), vîltoare (lat. voltoria);
U: adînc (lat. aduncus), osînză (lat. absungia).
Dar aceste mici discrepanțe nu trebuie să ne descurajeze! Dimpotrivă, ele sînt ocazia perfectă să reintroducem și literele ê, ô și û alături de â și î, pentru a restaura cu atît mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele î din e, î din o și î din u. De altfel, aceste litere chiar au existat în alfabetul limbii române în trecut! Ce-i drept, rezultatul a fost o regulă greu de urmat chiar și pentru lingviștii de profesie, mai ales că etimologia cuvintelor nu este întotdeauna sigură. Și se poate ajunge în situația în care masele, cu toată diligența lor, să nu-și mai poată scrie corect propria limbă, iar discuțiile pe orice alt subiect să fie deturnate către lupte surde despre ortografie. Dar oare nu este acesta un preț mic pentru așa un beneficiu cultural mare?
3. Di, dice, qinqi, fil
Considerăm că revenirea la scrierea cu î este o măsură hazardată, un pas înainte spre simplitate, dar înapoi din punct de vedere cultural. Mult mai potrivit ar fi fost un pas înapoi, adică înainte, prin care să mergem chiar mai înapoi pe firul etimologic! Am fi putut reveni la di în loc de zi (lat. diem), la dice în loc de zice (lat. dicere), la qinqi în loc de cinci (lat. quinque), la fil în loc de fir (lat. filum). Atunci glorificarea originii latine a limbii române ar fi atins cote paroxistice. Ne-am fi putut mîndri cu asta ca nație, iar prezența sau absența altor valori care fac o societate plăcută n-ar mai fi fost relevante.
4. Simplitatea este pentru cei slabi
Din tabăra adversă auzim tot felul de argumente privind simplitatea:
Folosirea unui singur simbol (î) pentru același sunet este definiția ortografiei fonemice și este păcat să renunțăm la aceasta.
Alternanța î-i este relativ comună în procesul de flexionare (sfînt-sfinți, mormînt-morminte,cuvînt-cuvinte) și este util ca înrudirea să fie marcată și grafic, folosind un simbol apropiat de i (deci pe î). În schimb, alternanța â-a nu există nicăieri în limbă.
Avem deja un semn diacritic provenind din a: pe ă. Acesta se poate confunda cu â într-un număr de scenarii: scrisul de mînă, pagini scanate la calitate slabă, texte cu font mic etc.
Dar noi, dexonline, susținem ferm: simplitatea este pentru cei slabi! Cei tari își vor asuma această luptă, chiar dacă pare absurdă. Realitățile lingvistice nu pot sta în picioare în fața cununii de lauri a istoriei.
5. A fost decizia Academiei
Trecerea la scrierea cu â este decizia Academiei noastre, căreia îi datorăm supunere. Nu este adevărat că a fost o decizie pur politică. Este drept că Academia nu a ținut cont de recomandări ale unor titani ai lingvisticii, cum ar fi Mioara Avram sau Alf Lombard. Este drept că votul Academiei a inclus doar doi lingviști, dintre care unul a votat împotrivă, iar celălalt s-a abținut (vezi aici, antepenultimul paragraf). Dar, repetăm, nu a fost o decizie pur politică!
De asemenea, toată lumea știe că scrierea cu î din i a fost impusă de comuniști (au existat chiar și tabere de reeducare în care deținuții erau obligați să scrie mînă, pîine, cîine pînă oboseau). Faptul că scrierea cu î din i a fost folosită încă din anii 1920 este o mică realitate istorică de care se împiedică doar cei care iubesc comunismul. Voi nu iubiți comunismul, nu-i așa?
Pe 20 septembrie 2019 va avea loc Greva pentru climă cu o largă participare internațională (sperăm). Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore.
Ce sunt schimbările climatice?
Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești:
Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.
Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).
Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu.
Care sunt efectele schimbărilor climatice?
Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.
Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.
Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.
Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.
Topirea ghețarilor și a calotelor polare. Întrucât regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală, topirea gheții la cei doi poli spulberă record după record.
Cum putem limita schimbările climatice?
Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Această cale, deși tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporțiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greșită. După o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de accelerație până la fund.
De ce participăm la grevă
România este una dintre țările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce privește cauzele, gravitatea și soluțiile problemei schimbărilor climatice. Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind „o problemă serioasă”, față de 74% media UE și, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani.
În același timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției. Rămâne prea puțin loc pentru platforme politice mature și conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate își trec în program cuvinte-cheie ca „mediu”, „climă” sau „verde”, dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare.
Suntem datori, noi și administratorii țării, să ne scuturăm de noțiunea delirantă că natura este a noastră ca să o exploatăm, să o privatizăm sau să o delapidăm. Natura nu este o resursă, este o sursă, sursa bunăstării noastre. În schimb, noi trebuie să fim protectorii ei și promotorii bunăstării ei. Această viziune are implicații majore asupra politicilor de guvernare, iar timpul este scurt.
Măsurile politice înțelepte ar putea rezolva problema, dar absența măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjați traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăția jefuind planeta pe care o vom lăsa urmașilor noștri. Ne ducem copiii cu mașina la școală, preocupându-ne de educația lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara orașului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină. Ne creștem orașele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu și le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populației, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populații scăpate de sub control. Este nevoie de acțiunea concertată a guvernelor și a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant.
O mare parte din vizitatorii noștri sunt elevi și studenți. Ei vor moșteni, fără vină, o țară și o planetă secătuite de negativismul și de iresponsabilitatea noastră. Față de ei ne simțim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porțile pentru o zi și să lipim pe ele acest mesaj.
De 9 ani paginile dexonline conțin reclame. Nu multe, doar una pe pagină, căci nu am vrut să corupem un site eminamente text cu prea multă grafică stridentă.
Prin definiție, orice reclamă este supărătoare, căci rostul ei este de a spune „Hei, uite aici ceva de vînzare! Nu vrei să dai click pe mine?” Inițial, acesta a fost singurul dezavantaj al reclamelor. În rest, veniturile erau rezonabile și ne-au permis să accelerăm dezvoltarea site-ului.
În timp, lucrurile s-au schimbat. Începînd cu dezvăluirile lui Edward Snowden din 2013 știm că folosirea Internetului este supravegheată în majoritatea țărilor. În paralel, marile corporații IT au devenit tot mai obsedate cu urmărirea utilizatorilor pe Internet, pentru că poți obține profit mai mare de pe urma unui utilizator căruia îi cunoști obiceiurile. Sub deviza „profitul scuză orice”, Facebook, Google și alți giganți au ridicat spionajul la rang de artă. Dar informațiile acumulate despre utilizatori vin cu niște riscuri (în special scurgerea de informații către crackeri sau către guverne). Riscuri pe care companiile le ignoră.
Unde intervine dexonline în această poveste? Implicit, orice site care publică reclame prin Google AdSense se face părtaș la acumularea de dosare. Modul în care aceste reclame sînt publicate implică apeluri către Google, deci Google știe exact ce pagini din cadrul dexonline ați vizitat. Cumulat cu aceleași informații de pe alte site-uri, Google și alți giganți din IT vă cunosc mai bine decît părinții, prietenii, soțul sau soția dumneavoastră.
De aceea, de cîțiva ani la dexonline trăim cu această disonanță cognitivă: publicăm reclame pentru că banii ne ajută să ne servim mai bine utilizatorii, dar în același timp le facem un deserviciu punînd umărul la spionarea lor. O vreme ne-am spus „cu banii facem lucruri bune, deci binele este mai mare ca răul”. Dar acest argument a devenit tot mai greu de crezut pe măsură ce veniturile au scăzut, iar urmărirea utilizatorilor pe Internet a crescut.
Astfel am ajuns la decizia că etica este mai importantă decît banii. Începînd de astăzi, dexonline nu mai publică reclame prin Google AdSense nici prin alte terțe părți. Mai mult, am eliminat orice alte resurse de la terțe părți: fonturi Google, statistici de trafic (Google Analytics), caseta de Facebook. De acum încolo, vizitele dumneavoastră pe dexonline se desfășoară fără nicio terță parte pe fir:
Toate componentele paginilor dexonline vin de pe serverul dexonline.
Rămîne deschisă întrebarea cum vom susține proiectele în derulare (în particular introducerea de definiții și structurarea definițiilor) sau cum vom face rost de fonduri pentru alte proiecte. Ca întotdeauna, contăm pe donațiile dumneavoastră generoase. Dar, cu sau fără acestea, am decis că nu putem continua să implicăm finanțele în decizii de ordin etic.
Astăzi, între orele 15:00 și 15:15, site-ul dexonline va fi indisponibil pentru căutări, întrucît participăm la protestul față de lipsa infrastructurii. Ne cerem scuze pentru anunțul din scurt. Intenția o avem de la bun început, dar nu era clar dacă avem timp pentru implementare.
De pe urma infrastructurii deplorabile avem toți de suferit. În cel mai fericit caz ne pierdem timpul pe drumurile proaste. În cazuri mai nefericite ne putem pierde sănătatea sau viața, iar la acest capitol stăm considerabil mai rău decît alte țări din Uniunea Europeană.
Nu toți putem construi un metru de autostradă. Ce putem, în schimb, să facem este să tragem la răspundere autoritățile pe care le plătim să facă asta. Și să nu mai votăm oameni care au avut șansa să facă ceva bun și au irosit-o.
Blogul dexonline se mută la blog.dexonline.ro. Vechea adresă (dexonline.blogspot.com) va fi închisă pentru comentarii și posibil ștearsă complet.
Explicații:
Un principiu de prudență în folosirea Internetului este „calculele mele le fac pe calculatorul meu”. Pentru utilizatori asta înseamnă să-și țină documentele, spreadsheet-urile, imaginile și toate celelalte fișiere numai pe calculatorul propriu, nu pe serverele altcuiva (de exemplu Google Drive). Pentru autorii de site-uri web ca dexonline, principiul înseamnă să nu apeleze la companii intermediare pentru a-și publica informațiile.
În era minunilor tehnologice uităm ocazional de acest principiu. Încredințăm componente ale site-ului unor terțe părți pentru că este simplu. Am creat blogul dexonline la Blogger din cîteva clicuri, economisind acea oră sau două cît ar fi durat instalarea blogului pe calculatorul dexonline. Și de ce nu? Cînd blogul sau contul pe rețeaua socială sînt noi, ele nu generează foarte multă atenție, deci nu se justifică să cheltuim timp pe care nu-l avem pentru o componentă care momentan nu valorează mult.
Dar simplitatea are și fețe nevăzute și costuri ascunse. Un exemplu: calculatorul altuia este sub controlul altuia, nu sub al nostru. Asta înseamnă că pe calculatorul altuia nu vom avea niciodată controlul deplin și libertatea deplină de a publica exact informațiile pe care dorim să le publicăm. Această lecție, învățată și mai apoi uitată, ne-am reamintit-o dureros cînd am pierdut controlul asupra paginii Facebook a dexonline. Să spunem, vorbind eufemistic, că Facebook nu s-a grăbit să ne ajute să recăpătăm controlul paginii (17 zile mai tîrziu, problema încă nu este rezolvată). Pentru Facebook nu este o prioritate faptul că pagina noastră de Facebook este trasă în mizerie de un scelerat care publică zilnic materiale grețoase.
Aceasta ne face să revizuim lista de componente pe care le încredințăm altora spre gestiune. Blogul dexonline este, iată, una dintre componentele ușor de readus sub controlul nostru. Vor urma decizii mai grele în cazuri ca al paginii de Facebook, unde nu există varianta găzduirii pe propriul calculator.
La finalul lui februarie 2019, un atacator a preluat controlul asupra paginii de Facebook a dexonline. Totul a început de la o eroare umană a unui administrator al paginii, facilitată de niște greșeli de ordin tehnic pe care le face Facebook: (1) posibilitatea ca un atacator să-și dea numele Sponsored Ads, care sună tare mult a phishing, (2) existența unui rol de deținător de pagină (page owner) cu puteri de super-administrator, care este foarte prost documentat și (3) posibilitatea de a transfera acest rol altcuiva, fără vreun avertisment strident despre transferul de putere aferent.
Din păcate, recuperarea controlului asupra paginii se desfășoară extrem, extrem de greu. Considerăm că abuzul este clar ca lumina zilei, dar Facebook ne cere un volum nerezonabil de dovezi, certificate, acte notarizate și traduse.
Ne cerem scuze pentru natura dezgustătoare a materialelor publicate pe pagina noastră. Proiectul dexonline se delimitează complet de aceste materiale. Știm că reputația este cea mai mare avere a noastră și suferim cînd vedem cum o componentă importantă a proiectului nostru este tîrîtă în mocirlă.
În același timp, vă mulțumim tuturor celor care v-ați alarmat și/sau ne-ați trimis sfaturi și mesaje de compasiune. Vă asigurăm că recuperarea controlului are și pentru noi prioritate maximă zilele acestea. Subliniem și că site-ul principal dexonline.ro nu este afectat în niciun fel.
De curând am lansat la dexonline o funcție pe care noi o considerăm importantă: modul confidențial.
Ce este modul confidențial?
În mod normal, paginile dexonline încarcă și elemente de pe alte servere, mai exact:
caseta de Facebook;
scriptul Google Analytics, pe care îl folosim pentru a calcula statistici despre numărul de vizitatori ai dexonline;
bannerul publicitar, servit prin Google AdSense sau prin alți furnizori;
fonturile încărcate de la Google Fonts.
Dacă activați modul confidențial, paginile dexonline nu mai încarcă elemente de pe alte servere; comunicația se petrece strict între dumneavoastră și serverul dexonline. În plus, deoarece conexiunea este securizată prin HTTPS, nimeni altcineva nu știe ce pagini ați vizitat în cadrul dexonline.
Cum activez modul confidențial?
Modul confidențial este disponibil, timp de un an, utilizatorilor care
Concret, puteți activa și dezactiva modul confidențial din pagina de preferințe (după ce ați intrat în contul dumneavoastră). În caseta „Preferințe”, ultima pe listă este cea pentru modul confidențial.
Dacă folosiți dexonline de pe mai multe dispozitive, preferința setată mai sus se aplică tuturor dispozitivelor, dar este nevoie să intrați în cont pe fiecare dispozitiv.
La dexonline am sărbătorit Ziua Muncii prin muncă (știm, suntem niște dubioși). Astfel că, în weekendul trecut, am lansat o funcție pe care o pregătim de mai bine de un an: definițiile structurate. Vedeți, de exemplu, abate sau talpă, unde am evidențiat separat sensurile, subsensurile, expresiile, exemplele, sinonimele, etimologia etc. Comparați aceasta cu formatul din dicționar (de exemplu pentru talpă), unde aceste informații sunt listate de-a valma.
Structurarea definițiilor are trei componente, din care primele două sunt aproape încheiate:
Programarea sistemului pentru a afișa definițiile în acest format, precum și găsirea unei reprezentări coerente și complete în baza de date a acestor informații.
Redactarea unui Ghid pentru structurare, care tratează diversele categorii de probleme apărute la structurare, astfel încât persoanele implicate în acest efort să poată structura definițiile într-o manieră consecventă.
Parcurgerea efectivă a celor peste 200.000 de intrări din dexonline și structurarea lor.
Până acum am structurat aproape 3.000 de intrări (cam 1,5%), deci nu sunt șanse foarte mari să dați peste ele folosind site-ul în mod uzual. Desigur, în timp acest număr va crește!
Colegul nostru Matei, expertul de facto în domeniu, ocupându-se aproape exclusiv de structurare în ultimul an, a ajuns la un ritm mediu de circa 10 minute pentru structurarea unei intrări. Așadar, estimăm că structurarea tuturor intrărilor va dura peste 33.000 de ore, adică peste 17 ani-om (cu normă întreagă). Și asta presupunând că lexicografii se vor opri din produs dicționare și ediții noi în acest timp. 🙂
Bineînțeles, sperăm să atragem și alți colaboratori interesați de proiect. Rămâne problema costului, care nu este neglijabil. Alegeți-vă un tarif rezonabil pe oră, înmulțiți-l cu 33.000 și veți afla costul structurării tuturor definițiilor. 🙂 Dacă doriți, puteți dona ca să contribuiți la acest efort și la alte proiecte ale dexonline.
Anul trecut am observat că lumea a căutat frenetic pe dexonline răspunsuri la o întrebare din examenul de simulare pentru examenele naționale de la clasa a 8-a. În mod curios, căutările au venit… în timpul examenului, iar câteva chiar înainte de începerea lui!
Lăsăm la o parte stupizenia unor oameni de a trișa la un examen de antrenament. Anul trecut am observat tardiv autofurarea căciulii, dar anul acesta am apucat să ne organizăm nițel. 🙂
Pe durata simulărilor de astăzi, am înlocuit definițiile pentru cuvintele date la subiecte, astfel:
pretutindenea, pretutindeni → pururi;
a zări, zărit →a zori, zorit;
felonie → făloșenie (mai mult despre asta la final).
Deci definițiile prezentate arătau cam așa:
Am dedus aceste cuvinte înainte să apucăm să vedem subiectele, urmărind pur și simplu lista cu cele mai căutate cuvinte, în care acestea se detașau clar. Iar statisticile confirmă că nu ne-am pregătit degeaba! Pentru pretutindeni / pretutindenea și a zări / zărit, căutările au fost distribuite astfel:
de la 08:00 la 08:59 au fost 9 căutări;
de la 09:00 la 09:59 au fost 143 de căutări;
de la 10:00 la 10:59 au fost 171 căutări;
de la 11:00 la 11:59 au fost 989 căutări.
Acum așteptăm cu interes rezultatele examenelor. >:-)
În încheiere, două vorbe despre felonie. Tot înainte de 09:00 dimineața, am observat o creștere a interesului pentru acest cuvânt, care a avut 35 de căutări înainte de 09:00. Am presupus că este și el parte din subiecte, așa că i-am „deturnat” și lui definițiile. Între 09:00 și 12:00, cuvântul a mai adunat 335 de căutări. Totuși, nu l-am regăsit nicăieri în enunțul subiectelor!
După amiază, am lămurit și misterul: domnul Andrei Pleșu publicase pe blogul său, chiar azi-dimineață, un articol în care folosea acest cuvânt. Nefericită coincidență!
Îi mulțumim lui David pentru ajutorul dat la implementare. Vă reamintim pe această cale că dexonline este software liber și oricine dorește poate programa pentru noi. Oferim la schimb recunoștință și momente hilare ca acesta. Și, ocazional, tricouri.
