Autor: cata

This author has written 56 articles

Cuvinte mînjite: pampers, pamperși

Iată o speță interesantă cu care dexonline se confruntă în perioada aceasta. Sîntem curioși să auzim și părerea voastră, în comentarii! În 2018, o firmă de avocatură din partea Procter & Gamble ne-a scris ca să obiecteze la existența în dexonline a substantivului comun pampers, cu sensul de „scutec absorbant”. PampersⓇ este marcă înregistrată, la fel ca și alte cuvinte existente în dexonline: adidas, teflon, xerox etc. La solicitarea avocaților, am adăugat comentarii vizibile ca să subliniem existența mărcii înregistrate. Mărcile înregistrate sînt un instrument util. Ele clarifică sursa de proveniență a unui bun sau serviciu, diferențiind-o de alte surse. În absența mecanismului de mărci înregistrate, oricine ar putea produce băuturi numite Coca-Cola, iar cumpărătorii nu ar mai ști ce cumpără. Dar, în această vară, o (altă 🙂) firmă de avocatură reprezentînd Procter & Gamble ne solicită, pe un ton deocamdată prietenos, să ștergem complet forma de plural pamperși. Mai mult, ei numesc această formă „variațiile [unui] cuvînt inexistent”. Și de aici iau naștere numeroase întrebări: Ce este un cuvînt? Cine decide că un cuvînt este existent sau inexistent? Dacă Google enumeră circa 7.800 de pagini web care conțin textul pamperși, demonstrează aceasta existența cuvîntului? Dacă Academia Română, în DEX și în DOOM, consemnează cuvîntul, demonstrează aceasta existența cuvîntului? Ar trebui sau nu ca dexonline să modifice definiții la cererea unor avocați, pierzînd astfel din fidelitatea față de operele originale DEX și DOOM? Este simpla consemnare a unei forme o încălcare a mărcii înregistrate, echivalentă moral cu o înșelătorie de genul „cumpărați scutece Pampers marca dexonline!”? Este esențial și că DEX și DOOM sînt texte normative publicate de Academie, forul intelectual suprem al României. Aici, normativ înseamnă că elevii care nu folosesc forme din DEX și din DOOM pot fi depunctați la examene. DOOM spune textual: „nu sunt menționate variantele respinse de normă”. Așadar, dacă am șterge din dexonline forma pamperși, ne-am induce publicul în eroare. În special, am ajunge să preluăm cu modificări un text normativ, ca și cum am retipări textul unei legi, dar modificat față de versiunea oficială. Aceasta este o practică dubioasă și înșelătoare, de care am prefera să ne ferim. Iar asta naște o a șasea întrebare: Există oare șanse reale ca un judecător să decidă că da, dexonline se face vinovat că a preluat verbatim un text legal, refuzînd să-l modifice după dorințele unei corporații? Noi ne simțim oarecum prinși între ciocan și nicovală. 🤔 Nu putem trece cu ușurință peste o amenințare din partea unei corporații cu o putere enormă. Dar nici nu putem să abdicăm de la toate principiile noastre, ciopîrțind un text oficial pe care ne-am angajat să-l preluăm cu acuratețe de 100%. Voi ce credeți?

Adio, dexonline

Pentru cine am muncit / Toată viața mea? Astăzi îmi închei în mod oficial munca la dexonline, proiectul pe care l-am fondat în 2001. Este recunoașterea unei stări de fapt care a survenit acum șase luni. Mai jos fac un rezumat al contribuțiilor mele la dexonline (pe cît de bine pot fi rezumați 20 de ani în 15 minute) și îmi explic decizia. Imagine de Mantas Hesthaven Acest articol este lung, într-o lume care vrea înțelepciune în porții de 15 secunde. Faceți ce vreți cu el. Eventual, puteți citi doar porțiunile aldine. Durează mult să spui ceva în Vechea Limbă a enților. Iar noi nu spunem nimic decît dacă merită să petrecem mult timp ca s-o spunem.J.R.R. Tolkien, Stăpînul inelelor Piatră peste piatră Imaginea de mai jos arată cît software am scris pentru dexonline (și, în mai mică măsură, pentru alte proiecte civice) în anul 2020: Fiecare pătrățel reprezintă o zi a anului, iar culoarea este cu atît mai aprinsă cu cît am fost mai activ. De exemplu, se vede cum lunea, miercurea și vinerea am lucrat mai furibund (acelea sînt zilele de mers la birou), iar în rest mai rar, de acasă. Iată și imaginea pentru 2021: Și acum iat-o și pe cea pentru 2022: Tot verdele a dispărut aproape complet începînd din martie. Atunci am încetat toate activitățile pe care le-am prestat pentru dexonline în cei 20 de ani anteriori. Iată o listă incompletă a acestor activități. Programare: Fiecare punctuleț din imaginea de mai sus înseamnă o bucată de cod din site-ul dexonline, fie că este vorba despre căutarea și afișarea definițiilor, despre jocuri lingvistice sau despre optimizări de viteză. Administrare de sistem: dexonline conține mult mai multe componente decît software-ul scris de noi. Mai trebuie ținute la zi: sistemele de operare ale celor două servere; cache-ul care ne permite să servim 100 de pagini pe secundă; sistemul de backup; pagina wiki; sistemul de gestionare a e-mailurilor; serverul de e-mail; blogul și multe altele. Componentele critice au și monitorizare, ca să primesc SMS la orice oră din zi și din noapte dacă ceva eșuează. În plus, zilnic primeam circa 8 e-mailuri cu rapoarte de la diverse componente, pe care le citeam ca să mă asigur că totul funcționa în parametri, că serverul nu fusese sub atac, că numărul paginilor cu erori era rezonabil etc. Introducerea datelor: Astăzi contribuția mea la definițiile introduse este neînsemnată, dar între 2001 și 2004, cînd software-ul OCR nu era satisfăcător, mi-am petrecut sute de ore tastînd manual definiții din dicționare. E-mail: De-a lungul anilor, am răspuns la aproape 4.000 de mesaje venite pe adresa de contact. Pe lîngă aceasta, am trecut lunar și prin toate mesajele spam, pentru ca filtrul de spam să fie bine antrenat. Cuvîntul zilei: De acesta se ocupă în principal alți membri ai echipei dexonline, dar ocazional am pus și eu umărul la alegerea cuvintelor zilei, o activitate plăcută, dar consumatoare de timp. Pentru fiecare zi trebuie căutat un eveniment interesant pe care să îl aniversăm, iar apoi trebuie ales un cuvînt potrivit evenimentului, care să nu fie nici prea…

Mulțumim, Laura!

dexonline a pierdut unul dintre cei mai merituoși și mai vechi colaboratori ai săi. Colega noastră Laura Gellner s-a stins din viață acum cîteva zile. Astăzi ar fi împlinit 83 de ani. Pe 24 aprilie 2004, Laura ne-a trimis un e-mail în care se oferea să contribuie cu definiții din DEX (pe care ne concentram la acea vreme). Am acceptat ajutorul ei cu un optimism reținut. În acea perioadă, mulți voluntari curioși trimiteau una-două definiții, apoi își pierdeau interesul. Laura însă s-a alăturat proiectului și a fost nelipsită timp de peste 17 ani. Laura a adăugat 300.000 de definiții la dexonline, totalizînd 59.000.000 de caractere. Aceasta înseamnă 30% din definițiile noastre. Din fiecare trei definiții pe care le citiți pe dexonline, probabil una reprezintă munca Laurei. Estimăm că Laura și-a dedicat pentru dexonline peste 20.000 de ore din viață, echivalentul a 10 ani munciți cu normă întreagă. Ca termen de comparație, Biblia are circa 4.000.000 de caractere. Nu am întîlnit-o niciodată în persoană pe Laura, dar munca ei stă mărturie pentru calitățile ei. A fost de o meticulozitate ieșită din comun. Într-o vreme, la dexonline evaluam periodic acuratețea editorilor noștri, pentru a-i încuraja să verifice textele cu răbdare și cu atenție. În cazul Laurei, a devenit rapid evident că evaluarea nu era necesară, întrucît adesea nu găseam nicio greșeală... Laura a fost o persoană discretă și nu a dorit publicitate pentru toate aceste eforturi. Singurele ocazii cînd a vorbit public despre munca ei au fost un articol pe blogul nostru la finalizarea importării Dicționarului limbii române literare contemporane și o scurtă intervenție într-o emisiune TV din 2013 (la momentul 04:28). Cu răbdare și cu străduință, Laura și-a adus o contribuție monumentală la binele limbii române. Ne va lipsi și ne vom aminti mereu de ea cu recunoștință!

O glumă serioasă: scrierea cu î din i

Vă mulțumim pentru că ați fost alături de noi la păcăleala de 1 aprilie. Sperăm că scrierea cu î din i nu v-a îngreunat excesiv folosirea dicționarului. De asemenea, sperăm că ați citit printre rîndurile argumentului nostru în stil „avocatul diavolului” și ați înțeles opinia noastră reală. Scrierea cu â din a nu are niciun fundament lingvistic. Ea nu apropie, ci mai degrabă îndepărtează limba română de originile sale latine. Doar în 11% din cazuri litera â înlocuiește o literă a latină. În celelalte 88% din cazuri litera â fie apare în cuvinte nelatine, fie înlocuiește o altă vocală decît a. De aceea, putem chiar susține că scrierea cu â din a ne subminează latinitatea. Un elev care dorește să se mîndrească cu latinitatea limbii române va crede că vânt vine din latinescul vantus (corect: ventus), că râu vine din ravus (corect: rivus), că fântână vine din fantana (corect: fontana)... În schimb, ne-am îndepărtat voluntar de la principiul ortografiei fonemice (un sunet = o literă), un principiu simplu, fără de care a devenit mai greu pentru români să-și scrie propria limbă. Sistemul a fost adoptat împotriva recomandărilor lingviștilor, iar puținii lingviști care au votat, au votat împotrivă sau s-au abținut. Dacă exemplele din articolul nostru nu v-au convins, iată o listă de articole care argumentează superioritatea scrierii cu î din i: Alf Lombard;Constantin Manea;Dumitru Irimia;George Pruteanu;Ștefan Cazimir;Mihai Floarea;Alexandru Niculescu;un conspect al acestor articole, făcut de colegul nostru Radu Borza. Dorim să clarificăm și o neînțelegere frecventă, ivită și în comentariile la articolul de pe 1 aprilie. Scrierea cu â din a este adesea numită „Regulile Sextil Pușcariu”, dar realitatea este tocmai invers. În reforma din 1926 (concretizată în 1932), Sextil Pușcariu a propus tocmai scrierea uniformă cu î din i. Nu știm cînd a apărut această confuzie. Nu este niciodată prea tîrziu să îndreptăm o lege care pur și simplu nu reflectă realitățile științifice. Îndemnăm profesorii, care sînt în prima linie a luptei cu dificultățile ortografice, să militeze pentru revenirea la simplitate. Legile nu sînt ceva extern nouă, venite dintr-un turn de fildeș. Legile sînt făcute de oameni pe care noi îi plătim ca să le facă conform dorințelor noastre. Iar dacă legile nu trec testul logicii, putem cere abrogarea lor.

dexonline revine la scrierea cu î din i

Începînd de astăzi, dexonline a revenit la scrierea cu î din i, ca urmare a Ordonanței de Urgență nr. 420/2021 emise de Guvernul României. Ordonanța anulează Hotărîrea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la â din a. Reamintim pe scurt noua regulă: se folosește î din i, nu â din a, în toate cuvintele, cu excepția cuvîntului român, a cuvintelor derivate și a unor nume proprii. De asemenea, se folosesc formele sînt, sîntem, sînteți în loc de sunt, suntem, sunteți. Subliniem că dexonline protestează împotriva Ordonanței 420, o ordonanță abuzivă, ruptă de realitățile lingvistice și patriotice. Considerăm că utilizarea lui â din a oferă un sistem net superior. Iată cîteva motive. Argumente în favoarea lui â din a 1. Confirmarea originii latine a limbii române Se știe că glorificarea trecutului este apanajul marilor națiuni ale lumii, iar România nu trebuie să se abată de la această regulă. De aceea, scrierea cu â din a este importantă pentru confirmarea latinității limbii române. De exemplu, prof. univ. dr. Constantin Manea, într-o demonstrație statistică a acestei origini, arată că, din 759 de cuvinte-rădăcină din DEX care conțin sunetul î/â, nu mai puțin de 272 au origine latină, așadar aproape 39%! În schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine decît latinească, cele derivate cu prefixe ca în-, re- etc.) nu reprezintă decît 61% din total. Menționăm și statistica realizată de Claudia Mihai și de Marilena Panait într-o Scrisoare deschisă către Academia Română. Dînsele au numărat familiile de cuvinte care conțin sunetul î/â (așadar, cuvinte ca râs, râset, râzător au fost contorizate ca o singură familie). Pentru cuvintele provenite din latină, au inventariat și litera originală pe care o înlocuiește sunetul î/â. Concluzia este chiar mai izbitoare decît a prof. Manea: din cele 576 de familii găsite, în 66 litera â înlocuiește o literă a latinească, așadar 11,5%. Celelalte cazuri abia acoperă 88,5% din total (cuvintele cu altă origine decît cea latinească sau cuvintele în care litera â înlocuiește o literă latină diferită de a). 2. Ânger, vênt, adûnc, fôntână Scrierea cu â din a este doar un prim pas spre minunata lume a ortografiei bazate pe etimologie. Sîntem de acord că există multe situații în care sunetul î/â nu înlocuiește litera latină a, ci altă literă: E: vînt (lat. ventus), frîu (lat. frenum), sămînță (lat. sementia), vîna (lat. venare);I: rîu (lat. rivus), sîn (lat. sinus);O: fîntînă (lat. fontana), lîngă (lat. longum ad), vîltoare (lat. voltoria);U: adînc (lat. aduncus), osînză (lat. absungia). Dar aceste mici discrepanțe nu trebuie să ne descurajeze! Dimpotrivă, ele sînt ocazia perfectă să reintroducem și literele ê, ô și û alături de â și î, pentru a restaura cu atît mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele î din e, î din o și î din u. De altfel, aceste litere chiar au existat în alfabetul limbii române în trecut! Ce-i drept, rezultatul a fost o regulă greu de urmat chiar și pentru lingviștii de profesie, mai ales că etimologia cuvintelor nu este întotdeauna sigură. Și se poate…

dexonline va participa la Greva pentru climă pe 20 septembrie

Pe 20 septembrie 2019 va avea loc Greva pentru climă cu o largă participare internațională (sperăm). Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore. Ce sunt schimbările climatice? Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești: Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu. Care sunt efectele schimbărilor climatice? Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.Acidularea oceanelor. O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.Topirea ghețarilor și a…

dexonline renunță la reclame

De 9 ani paginile dexonline conțin reclame. Nu multe, doar una pe pagină, căci nu am vrut să corupem un site eminamente text cu prea multă grafică stridentă. Prin definiție, orice reclamă este supărătoare, căci rostul ei este de a spune „Hei, uite aici ceva de vînzare! Nu vrei să dai click pe mine?” Inițial, acesta a fost singurul dezavantaj al reclamelor. În rest, veniturile erau rezonabile și ne-au permis să accelerăm dezvoltarea site-ului. În timp, lucrurile s-au schimbat. Începînd cu dezvăluirile lui Edward Snowden din 2013 știm că folosirea Internetului este supravegheată în majoritatea țărilor. În paralel, marile corporații IT au devenit tot mai obsedate cu urmărirea utilizatorilor pe Internet, pentru că poți obține profit mai mare de pe urma unui utilizator căruia îi cunoști obiceiurile. Sub deviza „profitul scuză orice”, Facebook, Google și alți giganți au ridicat spionajul la rang de artă. Dar informațiile acumulate despre utilizatori vin cu niște riscuri (în special scurgerea de informații către crackeri sau către guverne). Riscuri pe care companiile le ignoră. Unde intervine dexonline în această poveste? Implicit, orice site care publică reclame prin Google AdSense se face părtaș la acumularea de dosare. Modul în care aceste reclame sînt publicate implică apeluri către Google, deci Google știe exact ce pagini din cadrul dexonline ați vizitat. Cumulat cu aceleași informații de pe alte site-uri, Google și alți giganți din IT vă cunosc mai bine decît părinții, prietenii, soțul sau soția dumneavoastră. De aceea, de cîțiva ani la dexonline trăim cu această disonanță cognitivă: publicăm reclame pentru că banii ne ajută să ne servim mai bine utilizatorii, dar în același timp le facem un deserviciu punînd umărul la spionarea lor. O vreme ne-am spus „cu banii facem lucruri bune, deci binele este mai mare ca răul”. Dar acest argument a devenit tot mai greu de crezut pe măsură ce veniturile au scăzut, iar urmărirea utilizatorilor pe Internet a crescut. Astfel am ajuns la decizia că etica este mai importantă decît banii. Începînd de astăzi, dexonline nu mai publică reclame prin Google AdSense nici prin alte terțe părți. Mai mult, am eliminat orice alte resurse de la terțe părți: fonturi Google, statistici de trafic (Google Analytics), caseta de Facebook. De acum încolo, vizitele dumneavoastră pe dexonline se desfășoară fără nicio terță parte pe fir: Toate componentele paginilor dexonline vin de pe serverul dexonline. Rămîne deschisă întrebarea cum vom susține proiectele în derulare (în particular introducerea de definiții și structurarea definițiilor) sau cum vom face rost de fonduri pentru alte proiecte. Ca întotdeauna, contăm pe donațiile dumneavoastră generoase. Dar, cu sau fără acestea, am decis că nu putem continua să implicăm finanțele în decizii de ordin etic.

dexonline participă la greva de 15 minute

Astăzi, între orele 15:00 și 15:15, site-ul dexonline va fi indisponibil pentru căutări, întrucît participăm la protestul față de lipsa infrastructurii. Ne cerem scuze pentru anunțul din scurt. Intenția o avem de la bun început, dar nu era clar dacă avem timp pentru implementare. De pe urma infrastructurii deplorabile avem toți de suferit. În cel mai fericit caz ne pierdem timpul pe drumurile proaste. În cazuri mai nefericite ne putem pierde sănătatea sau viața, iar la acest capitol stăm considerabil mai rău decît alte țări din Uniunea Europeană. Nu toți putem construi un metru de autostradă. Ce putem, în schimb, să facem este să tragem la răspundere autoritățile pe care le plătim să facă asta. Și să nu mai votăm oameni care au avut șansa să facă ceva bun și au irosit-o.

Ne mutăm la blog.dexonline.ro

Blogul dexonline se mută la blog.dexonline.ro. Vechea adresă (dexonline.blogspot.com) va fi închisă pentru comentarii și posibil ștearsă complet. Explicații: Un principiu de prudență în folosirea Internetului este „calculele mele le fac pe calculatorul meu”. Pentru utilizatori asta înseamnă să-și țină documentele, spreadsheet-urile, imaginile și toate celelalte fișiere numai pe calculatorul propriu, nu pe serverele altcuiva (de exemplu Google Drive). Pentru autorii de site-uri web ca dexonline, principiul înseamnă să nu apeleze la companii intermediare pentru a-și publica informațiile. În era minunilor tehnologice uităm ocazional de acest principiu. Încredințăm componente ale site-ului unor terțe părți pentru că este simplu. Am creat blogul dexonline la Blogger din cîteva clicuri, economisind acea oră sau două cît ar fi durat instalarea blogului pe calculatorul dexonline. Și de ce nu? Cînd blogul sau contul pe rețeaua socială sînt noi, ele nu generează foarte multă atenție, deci nu se justifică să cheltuim timp pe care nu-l avem pentru o componentă care momentan nu valorează mult. Dar simplitatea are și fețe nevăzute și costuri ascunse. Un exemplu: calculatorul altuia este sub controlul altuia, nu sub al nostru. Asta înseamnă că pe calculatorul altuia nu vom avea niciodată controlul deplin și libertatea deplină de a publica exact informațiile pe care dorim să le publicăm. Această lecție, învățată și mai apoi uitată, ne-am reamintit-o dureros cînd am pierdut controlul asupra paginii Facebook a dexonline. Să spunem, vorbind eufemistic, că Facebook nu s-a grăbit să ne ajute să recăpătăm controlul paginii (17 zile mai tîrziu, problema încă nu este rezolvată). Pentru Facebook nu este o prioritate faptul că pagina noastră de Facebook este trasă în mizerie de un scelerat care publică zilnic materiale grețoase. Aceasta ne face să revizuim lista de componente pe care le încredințăm altora spre gestiune. Blogul dexonline este, iată, una dintre componentele ușor de readus sub controlul nostru. Vor urma decizii mai grele în cazuri ca al paginii de Facebook, unde nu există varianta găzduirii pe propriul calculator.

Pagina de Facebook a dexonline a fost spartă

La finalul lui februarie 2019, un atacator a preluat controlul asupra paginii de Facebook a dexonline. Totul a început de la o eroare umană a unui administrator al paginii, facilitată de niște greșeli de ordin tehnic pe care le face Facebook: (1) posibilitatea ca un atacator să-și dea numele Sponsored Ads,  care sună tare mult a phishing, (2) existența unui rol de deținător de pagină (page owner) cu puteri de super-administrator, care este foarte prost documentat și (3) posibilitatea de a transfera acest rol altcuiva, fără vreun avertisment strident despre transferul de putere aferent. Din păcate, recuperarea controlului asupra paginii se desfășoară extrem, extrem de greu. Considerăm că abuzul este clar ca lumina zilei, dar Facebook ne cere un volum nerezonabil de dovezi, certificate, acte notarizate și traduse. Ne cerem scuze pentru natura dezgustătoare a materialelor publicate pe pagina noastră. Proiectul dexonline se delimitează complet de aceste materiale. Știm că reputația este cea mai mare avere a noastră și suferim cînd vedem cum o componentă importantă a proiectului nostru este tîrîtă în mocirlă. În același timp, vă mulțumim tuturor celor care v-ați alarmat și/sau ne-ați trimis sfaturi și mesaje de compasiune. Vă asigurăm că recuperarea controlului are și pentru noi prioritate maximă zilele acestea. Subliniem și că site-ul principal dexonline.ro nu este afectat în niciun fel.