În newsletterul lunii august, publicat astăzi, am lansat o invitație la concurs. Detaliile le găsiți în newsletter, dar putem rezuma așa:
Practic, încercăm să reluăm concursul de acum mai bine de 90 de ani din revista Realitatea ilustrată.
Astăzi am publicat primul număr al newsletterului nostru (îl găsiți aici, în arhivă). Poftă bună! 😀
Mulțumesc întregii echipe, dar în special Ancăi, căci acest newsletter este „copilul” ei: de la idee și concepție la coordonare și realizare!
Căutînd în loguri în timpul preparării scripturilor care generează topul zilnic am descoperit că dexonline tocmai a mai depășit o bornă importantă: 1.000.000 de căutări într-o singură zi!
În cinstea acestui eveniment am postat pe facebook un top onorific (imaginea a fost creată la cîteva zile după, cînd am finalizat scriptul de generare a topului).
În plină pandemie, am dorit să facem o mică bucurie fanilor dexonline cărora le place instagramul! De astăzi avem și cont de insta, iar la butoane se va afla Anca, entuziasta noastră colegă, care s-a ocupat de toată „bucătăria” necesară! Sperăm să ajungem în curînd la 10.000 de urmăritori!
Am vrut să îi arătăm cît de mult o apreciem dedicîndu-i prima postare a noastră de pe instagram, ilustrația cuvîntului subreptice! De acum încolo a promis că se va ocupa exclusiv de postări!
Mulțumim, Anca!
Acum 16 ani, dexonline se năștea într-o familie total netradițională formată din Cătălin și computerul lui (mde, America este țara tuturor posibilităților!). Nici nașterea nu a fost tocmai tradițională, Cătălin inseminînd computerul cu roadele minții sale, într-o perversă mixtură între Alien (folosind computerul drept gazdă) și scena nașterii Athenei Pallas din capul lui Zeus. Spre deosebire de Zeus, tatăl a fost lipsit de dureri de cap travaliul lipsind cu desăvîrșire, căci, se știe, procesul de inseminare e mult mai plăcut!
 |
| Primul logo |
Progenitura a fost înzestrată încă de la naștere cu darul comunicării, primul cuvînt fiind „negativ” – normal în ziua de azi! Cît timp a fost mic dexonline a fost educat în familie, dar, mărindu-se, a început să aibă de-a face cu din ce în ce mai mulți oameni și încă și mai mulți care au profitat de el!
Aniversarea vîrstei la care ar fi putut conduce o mașină în SUA a petrecut-o pe drum, mutîndu-se în casă nouă (adică un nou datacenter)!
Acest text a fost scris de Laura Gellner, cel mai vechi voluntar al nostru, la rugămintea noastră de a ne spune opinia ei despre ultimul dicționar introdus și finalizat.
Din anul 2002 ajut la îmbogățirea cu definiții a acestui minunat proiect – dexonline – realizat de un grup de tineri inimoși dar și curajoși, proiect care acum, după atâția ani a ajuns să fie un instrument de lucru pretutindeni în țară și chiar și peste hotare. Pe atunci dexonline avea cam 25.000 de cuvinte definite, acum acesta are aproape 700.000 și continuă mereu să crească.
Proiectul a adunat deja și continuă să mai adune numeroase dicționare de prestigiu românești, realizate de-a lungul timpului; a început cu Dicționarul explicativ al limbii române și ultimul dicționar introdus este Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC) apărut în 1955-1957. Pe mine m-a atras în mod deosebit acest DLRLC, interesant prin exemplificările cu texte literare din literatura studiată în școală în anii copilăriei mele.
Mi s-a întâmplat de multe ori, în timp ce introduceam definiții din acest dicționar, să redau în scris astfel de texte literare, ajungând la capătul lor fără să mai urmăresc originalul din care le extrăgeam. Acestea îmi veneau în minte automat, fără nici un fel de efort și fără să le fi repetat de-a lungul anilor (NB nu mă refer, bine-nțeles la exemplele de texte din publicațiile politice ale vremii; altfel, pe atunci, nu era posibil). Dar Eminescu, Creangă, Vlahuță, Ispirescu, Hasdeu și… și… și… rămăseseră în mintea mea, și asta m-a bucurat mult.
Admir în continuare munca celor ce au inițiat și condus acest proiect, muncă ce merită să se bucure de mult, de foarte mult respect.
Acum aproape un an și jumătate dexonline a început lucrul la dicționarul care avea să devină cel mai mare proiect al dexonline: Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), care este aproape dublu ca număr de caractere față de DEX, deși are „doar” 50.000 de definiții față de cele aproape 70.000 ale DEX-ului. Diferența provine din numărul mare de citate pe care le oferă acest dicționar în cele 4 volume ale sale, fiind printre puținele dicționare care oferă citate (doar Dicționarul de Cuvinte Recente mai intră la această categorie). În mod cert ne ajută mult în studierea istoriei limbii române și ne poate spune cît de mult a evoluat limba în ultimii 60 de ani! Probabil că acest dicționar va rămîne în frunte pînă cînd vom începe (și finaliza) digitizarea Dicționarului Tezaur al Limbii Române.
Cum fără voluntarii noștri „de serviciu” – Laura și Laurențiu – nu am fi reușit nimic și cum proiectul a fost unul de lungă durată, ne-am dorit să le dăm cuvîntul:
Iată ce spune Laurențiu:
Proiectul DLRLC s-a derulat pe parcursul a 16 luni. Împreună cu Laura am editat un dicționar important pentru aprofundarea cuvintelor limbii române prin intermediul citatelor din opere literare. De asemenea și echipa logistică ne-a ajutat în această perioadă. Editarea lui a implicat un efort zilnic și, în final, sper să fie de folos tuturor iubitorilor de limba și literatura română.
Laura a scris mai multe, dar iată esențialul:
Pe mine m-a atras în mod deosebit acest DLRLC, interesant prin exemplificările cu texte literare din literatura studiată în școală în anii copilăriei mele. […] Mi s-a întâmplat de multe ori, în timp ce introduceam definiții din acest dicționar, să redau în scris astfel de texte literare, ajungând la capătul lor fără să mai urmăresc originalul din care le extrăgeam. Acestea îmi veneau în minte automat, fără nici un fel de efort și fără să le fi repetat de-a lungul anilor.
Noi avem speranța că acest efort va fi apreciat cum se cuvinte și că utilizatorii noștri se vor bucura să descopere valențe noi în cuvinte vechi!
Odată cu începerea școlii, utilizarea dexonline a atins cote nebănuite nici de noi, atingîndu-se un nou record: peste 15 milioane de pagini afișate în aproape 5 milioane de vizite! Ca de obicei, o veste bune vine cu una rea la pachet: încărcarea sistemului a ajuns la 7, ceea ce pe termen lung are o singură soluție, și anume adăugarea unui nou server. În caz contrar, există posibilitatea apariției unor disfuncționalități în zilele aglomerate!
Cu alte cuvinte, sîntem obligați să apelăm la bunăvoința utilizatorilor pentru a acoperi cu donații sau sponsorizări aceste cheltuieli inerente!
Demersul dexonline de a digitiza valoroasele dicționare vechi ale limbii române continuă! Zilele acestea am finalizat binecunoscutul dicționar coordonat de Lazăr Șăineanu: Dicționarul Universal al Limbii Române, ediția a VI-a (1929).
Înainte de toate trebuie să le mulțumim tuturor voluntarilor noștri, dar mențiuni speciale trebuie aduse Laurei și lui Laurențiu, care au lucrat neobosit! Fără ei, lucrurile ar fi fost infinit mai greu de pus în practică: practic singuri ei doi au introdus întreg dicționarul!
În mod cert nu ne vom opri aici! Avem în plan încă 3 dicționare pentru acest an (nu vreau să vă stric surpriza, așa că nu le menționez)! Sigur, sperăm să apară noi voluntari care să ne ajute cu dicționarele pe care le avem în plan, cu alte dicționare sau chiar cu articole de gramatică și/sau lingvistică.
Sincer, n-am fi vrut ca un asemenea text să apară la noi pe blog, însă din păcate evenimentele petrecute în ultimele zile impun o reacție.
Pentru oricine are noțiuni elementare de statistică, rezultatele a 160.000 de elevi la evaluarea națională nu lasă loc de echivoc: subiectele de anul acesta au fost mult mai ușoare comparativ cu cele de anul trecut. Interpretarea că rata de promovare ar fi putut crește cu 10% datorită creșterii calității învățământului este mincinoasă. Am crescut DEX online cu migală de 12 ani încoace și detestăm implicația că se poate obține atât de mult într-un singur an; ea se aliniază, cel mult, cu visul românesc de „a da un tun”, de a obține profit mare cu muncă puțină. În mod cert, o creștere nesănătoasă pentru că ea nu se bazează pe realități obiective, ci pe evenimente circumstanțiale.
Rezultatele au fost vizibil umflate cu pompa, în special la matematică, unde diferența dintre notele de la simulările din acest an și cele de la examene ajunge și la 4 puncte. În cel mai fericit caz, gafa subiectelor ușoare se datorează unei neglijențe crase și merită pedepsită cu câteva concedieri la nivel înalt. În cel mai rău caz, este loc pentru câteva dosare penale. Oricând în viitorul apropiat, elevi din ani consecutivi, la fel de deștepți, dar cu note vizibil diferite, ar putea fi diferențiați pe nedrept pe baza acestor note.
Vom reveni în câteva zile cu o analiză detaliată a subiectelor pentru a evidenția diferențele de dificultate, dar până atunci vă puteți întreba și voi: „cui folosește?”.