dexonline revine la scrierea cu î din i

Începînd de astăzi, dexonline a revenit la scrierea cu î din i, ca urmare a Ordonanței de Urgență nr. 420/2021 emise de Guvernul României. Ordonanța anulează Hotărîrea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la â din a. Reamintim pe scurt noua regulă: se folosește î din i, nu â din a, în toate cuvintele, cu excepția cuvîntului român, a cuvintelor derivate și a unor nume proprii. De asemenea, se folosesc formele sînt, sîntem, sînteți în loc de sunt, suntem, sunteți.

Subliniem că dexonline protestează împotriva Ordonanței 420, o ordonanță abuzivă, ruptă de realitățile lingvistice și patriotice. Considerăm că utilizarea lui â din a oferă un sistem net superior. Iată cîteva motive.

Argumente în favoarea lui â din a

1. Confirmarea originii latine a limbii române

Se știe că glorificarea trecutului este apanajul marilor națiuni ale lumii, iar România nu trebuie să se abată de la această regulă. De aceea, scrierea cu â din a este importantă pentru confirmarea latinității limbii române. De exemplu, prof. univ. dr. Constantin Manea, într-o demonstrație statistică a acestei origini, arată că, din 759 de cuvinte-rădăcină din DEX care conțin sunetul î/â, nu mai puțin de 272 au origine latină, așadar aproape 39%! În schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine decît latinească, cele derivate cu prefixe ca în-, re- etc.) nu reprezintă decît 61% din total.

Menționăm și statistica realizată de Claudia Mihai și de Marilena Panait într-o Scrisoare deschisă către Academia Română. Dînsele au numărat familiile de cuvinte care conțin sunetul î/â (așadar, cuvinte ca râs, râset, râzător au fost contorizate ca o singură familie). Pentru cuvintele provenite din latină, au inventariat și litera originală pe care o înlocuiește sunetul î/â. Concluzia este chiar mai izbitoare decît a prof. Manea: din cele 576 de familii găsite, în 66 litera â înlocuiește o literă a latinească, așadar 11,5%. Celelalte cazuri abia acoperă 88,5% din total (cuvintele cu altă origine decît cea latinească sau cuvintele în care litera â înlocuiește o literă latină diferită de a).

2. Ânger, vênt, adûnc, fôntână

Scrierea cu â din a este doar un prim pas spre minunata lume a ortografiei bazate pe etimologie. Sîntem de acord că există multe situații în care sunetul î/â nu înlocuiește litera latină a, ci altă literă:

  • E: vînt (lat. ventus), frîu (lat. frenum), sămînță (lat. sementia), vîna (lat. venare);
  • I: rîu (lat. rivus), sîn (lat. sinus);
  • O: fîntînă (lat. fontana), lîngă (lat. longum ad), vîltoare (lat. voltoria);
  • U: adînc (lat. aduncus), osînză (lat. absungia).

Dar aceste mici discrepanțe nu trebuie să ne descurajeze! Dimpotrivă, ele sînt ocazia perfectă să reintroducem și literele ê, ô și û alături de â și î, pentru a restaura cu atît mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele î din e, î din o și î din u. De altfel, aceste litere chiar au existat în alfabetul limbii române în trecut! Ce-i drept, rezultatul a fost o regulă greu de urmat chiar și pentru lingviștii de profesie, mai ales că etimologia cuvintelor nu este întotdeauna sigură. Și se poate ajunge în situația în care masele, cu toată diligența lor, să nu-și mai poată scrie corect propria limbă, iar discuțiile pe orice alt subiect să fie deturnate către lupte surde despre ortografie. Dar oare nu este acesta un preț mic pentru așa un beneficiu cultural mare?

3. Di, dice, qinqi, fil

Considerăm că revenirea la scrierea cu î este o măsură hazardată, un pas înainte spre simplitate, dar înapoi din punct de vedere cultural. Mult mai potrivit ar fi fost un pas înapoi, adică înainte, prin care să mergem chiar mai înapoi pe firul etimologic! Am fi putut reveni la di în loc de zi (lat. diem), la dice în loc de zice (lat. dicere), la qinqi în loc de cinci (lat. quinque), la fil în loc de fir (lat. filum). Atunci glorificarea originii latine a limbii române ar fi atins cote paroxistice. Ne-am fi putut mîndri cu asta ca nație, iar prezența sau absența altor valori care fac o societate plăcută n-ar mai fi fost relevante.

4. Simplitatea este pentru cei slabi

Din tabăra adversă auzim tot felul de argumente privind simplitatea:

  • Folosirea unui singur simbol (î) pentru același sunet este definiția ortografiei fonemice și este păcat să renunțăm la aceasta.
  • Alternanța î-i este relativ comună în procesul de flexionare (sfînt-sfinți, mormînt-morminte, cuvînt-cuvinte) și este util ca înrudirea să fie marcată și grafic, folosind un simbol apropiat de i (deci pe î). În schimb, alternanța â-a nu există nicăieri în limbă.
  • Avem deja un semn diacritic provenind din a: pe ă. Acesta se poate confunda cu â într-un număr de scenarii: scrisul de mînă, pagini scanate la calitate slabă, texte cu font mic etc.

Dar noi, dexonline, susținem ferm: simplitatea este pentru cei slabi! Cei tari își vor asuma această luptă, chiar dacă pare absurdă. Realitățile lingvistice nu pot sta în picioare în fața cununii de lauri a istoriei.

5. A fost decizia Academiei

Trecerea la scrierea cu â este decizia Academiei noastre, căreia îi datorăm supunere. Nu este adevărat că a fost o decizie pur politică. Este drept că Academia nu a ținut cont de recomandări ale unor titani ai lingvisticii, cum ar fi Mioara Avram sau Alf Lombard. Este drept că votul Academiei a inclus doar doi lingviști, dintre care unul a votat împotrivă, iar celălalt s-a abținut (vezi aici, antepenultimul paragraf). Dar, repetăm, nu a fost o decizie pur politică!

De asemenea, toată lumea știe că scrierea cu î din i a fost impusă de comuniști (au existat chiar și tabere de reeducare în care deținuții erau obligați să scrie mînă, pîine, cîine pînă oboseau). Faptul că scrierea cu î din i a fost folosită încă din anii 1920 este o mică realitate istorică de care se împiedică doar cei care iubesc comunismul. Voi nu iubiți comunismul, nu-i așa?

Abonează-te
Anunță-mă despre
guest
74 Comments
cel mai vechi
cel mai nou cel mai votat
Inline Feedbacks
View all comments
Gigel Fornel
Gigel Fornel
1 aprilie 2021 00:16

Lăsați păcălelile de 1 aprilie 🙂

Alexandru K
Alexandru K
1 aprilie 2021 00:47

Genial! =)))))

Ion-Mihai Felea
Ion-Mihai Felea
1 aprilie 2021 01:36

Cei cu ordonanța 420 ar fi bine să-și pună pofta-n cui.

Bogdan Pencea
Bogdan Pencea
1 aprilie 2021 09:20

Subtil

Luci
Luci
1 aprilie 2021 01:40

frumoasă farsă de 1 aprilie, am rîs copios

Nata
Nata
1 aprilie 2021 01:40

Ha,ha! Bună gluma de 1 aprilie 😉
Sănătate să aveți, că faceți lucruri frumoase și utile….

A-M
A-M
1 aprilie 2021 01:43

E salutară decizia de a se reveni la scrierea cu „î” (adică la folosirea unei singure litere pentru același sunet) și la formele ROMÂNEȘTI, din cursul firesc al limbii noastre, ale prezent-indicativului verbului „a fi”. În sfîrșit, guvernul a făcut ceva bun.

Louie
Louie
1 aprilie 2021 11:10
Reply to  A-M

🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣 🤣

Anton M
Anton M
1 aprilie 2021 01:44

Cumva e 1 aprilie? 🤭

Bogdan G
Bogdan G
1 aprilie 2021 02:46

pacaleala de 1 aprilie?:) Era sa o halesc

Mihnea
Mihnea
1 aprilie 2021 03:04

1 aprilie

Blablabla
Blablabla
1 aprilie 2021 03:09

Păcăleală de 1 aprilie presupun lol :))

Magarusul Vesel
1 aprilie 2021 03:41

M-am uitat la dată și m-am liniștit.

Alina Raluca Gheorghe
1 aprilie 2021 04:21

Vedeți bine că istoria este alternantă! Ea este făcută de politicieni și doar scrisă de istorici (iar aceștia din urmă, în funcție de originea și caracterul lor, pot scrie o istorie denaturată sau falsă). De când i-a pasionat lingvismul pe politicieni? Niciodată! Eu sunt un om care am trăit 20 de ani de comunism și deci, am scris cu î din i, iar după Revoluție, m-am readaptat și am scris cu â din a. Acum, dacă s-a dat acest ordin pentru simplitate, îl vor urma tot cei educați, adică, cei care au scris cu â din a, fiindcă cei needucați,… Mai mult »

Andrei
Andrei
1 aprilie 2021 05:11

E farsa de 1 Aprilie, nu cred asa ceva.

Teodor Cristofor
Teodor Cristofor
1 aprilie 2021 06:28

Este păcăleală de 1 aprilie?

Dan-Marius
1 aprilie 2021 15:41

NU!

Iulia
Iulia
1 aprilie 2021 07:17

Păcăleală de 1 aprilie. Bravi!

Calin
Calin
1 aprilie 2021 07:22

:))))))))))))))))) Bun articolul! Impresionant felul în care vă jucați cu procentele (doar 61.5 %) :))))) la început de aprilie e permis orice, așadar: bravo!

Călin Guga
Călin Guga
1 aprilie 2021 09:03
Reply to  Calin

atenție, nu știu dacă sînteți conștient (puteți verifica sursele) dar procentele și cercetările care le determină sînt în întregime reale.

Calin
Calin
1 aprilie 2021 12:54
Reply to  Călin Guga

Mulțumesc pentru confirmare. Nu am verificat valorile. Pe mine m-a amuzat exprimarea: „Celelalte cazuri ABIA acoperă 88,5% din total” … :))) Acel „abia” face toți banii 🙂

Alex M
Alex M
1 aprilie 2021 17:26
Reply to  Calin

Cu tot respectul, citeste mai atent. Cheia se afla fix in formularea sintagmei folosite: “În schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine decît latinească, cele derivate cu prefixe ca în-, re- etc.) nu reprezintă decît 61% din total.”=> Aceasta categorie de cuvinte este alcatuita din mult mai multe subcategorii (toate cuvintele de alta origine decat latineasca, avand deci multiple puncte de provenienta), reusind sa insumeze un procent de abia 61%, in timp ce categoria ce cuprinde numai si numai cuvintele de origine latina insumeaza un procent mai mare de jumatate fata de suma tuturor celorlalte. Astfel, cred ca tipul… Mai mult »

Calin
Calin
2 aprilie 2021 04:57
Reply to  Alex M

Mulțumesc pentru explicații. Nu neg statisticile însă consider in continuare că exprimarea procentelor a fost special făcută într-un mod amuzant, in deplină concordanță cu intenția articolului. Haideți să facem o analogie, pentru a clarifica punctul meuq de vedere: din totalul locuitorilor unui oraș, 39% sunt români iar restul (maghiari, germani, etc) nu reprezintă DECÂT 61%. De ce este amuzant: raportat la numărul total de locuitori din oraș, românii NU sunt majoritari. Ceilalți locuitori (luați ca grup) reprezintă în mod evident diferența dintre 100% și 39% și prin utilizarea lui „decât” respectiv a lui „abia” in cazul celui de-al doilea exemplu… Mai mult »

Călin Guga
Călin Guga
5 aprilie 2021 01:24
Reply to  Calin

da, eu înțeleg, categoric e facețios, voiam doar să punctez că nu e în totalitate o glumă.

Ciuca Daniela
Ciuca Daniela
1 aprilie 2021 07:43

Super articol de 1 aprilie!

Antuza Genescu
Antuza Genescu
1 aprilie 2021 09:04

Nu cred că e bine să glumim cu asemenea lucruri. Dexonline are un prestigiu al lui, pe care astfel de glume îl pot știrbi. Gluma aceasta nu va face decât să provoace derută în rândul elevilor, deja foarte derutați.

Last edited 2 luni acum by Antuza Genescu
Marius
Marius
1 aprilie 2021 10:44
Reply to  Antuza Genescu

Elevii să învețe, așa n-o să mai fie derutați. :))

Camelia
Camelia
1 aprilie 2021 16:26
Reply to  Antuza Genescu

Bieții elevi! Dacă nici pe Dexonline nu se mai pot bizui, la ce surse or să se mai repeadă în timpul bacalaureatului, dornici să afle sensurile câte unui cuvânt românesc misterios, ca „pretutindenea” sau „a zări”…?

Antuza Genescu
Antuza Genescu
1 aprilie 2021 19:36
Reply to  Camelia

Dexonline nu e destinat numai elevilor. Cum să se mai bazeze cineva pe definițiile din el, dacă știe că cei care îl administrează se țin de farse?

Antuza Genescu
Antuza Genescu
2 aprilie 2021 07:05
Reply to  Camelia

Nu știați că dexonline.ro e destinat și altora, nu doar elevilor?

Vlad Faraonel
1 aprilie 2021 21:56
Reply to  Antuza Genescu

Haideți să ne descrețim puțin frunțile, că nu doare.

Antuza Genescu
Antuza Genescu
2 aprilie 2021 07:02
Reply to  Vlad Faraonel

Pe dumneavoastră poate că nu vă doare. Eu le cer elevilor să apeleze la dexonline.ro și la alte dicționare ca să se informeze din surse sigure. De-acum înainte o voi face cu destulă reticență, pentru că mă voi întreba tot timpul ce alte farse s-au gândit să ne pregătească cei care se ocupă de el. Sunt de acord să pedepsești trișatul la examen – dacă asta nu îi afectează și pe alți utilizatori. Altfel, farsa nu e decât o bagatelizare a unui instrument de lucru serios, cum am crezut că e și dexonline.

A-M
A-M
2 aprilie 2021 18:41
Reply to  Antuza Genescu

Da. Nu ar fi trebuit să se preteze la așa ceva. Probabil, e o ceată de tineri la dexonline, cu mințile încă infantile. Dexonline este ca un fel de instituție. Unei instituții nu-i șade bine să-și râdă de public, ci să promoveze tratarea cu seriozitate a relației cu acesta, la orice dată calendaristică și în toate datele problemelor. (Sigur, eu am luat plasă, nici nu mi-am dat seama că era 1 aprilie.)

A-M
A-M
3 aprilie 2021 06:44
Reply to  cata

Nu e vorba argumentare, ci de informația falsă că ortografia s-ar fi schimbat. Întâmplător, mă ocup (sporadic) cu scrisul și mă interesează să mă țin la zi cu normele scrierii în limba noastră. Am căutat pe internet numărul indicat al Monitorului, mi-a dat cu totul altceva, am căutat alte surse, n-am găsit nimic. Nu știam ce dată e, am luat „informația” de bună, dar m-am gândit că s-ar putea să fie alt număr din Monitor. Era ciudat că nicăieri în presă nu mai scria despre această (falsă) revenire. Era ciudat și că guvernul s-ar fi ocupat de această schimbare. Tot… Mai mult »

Ramona, ce nume neromînesc
Ramona, ce nume neromînesc
1 aprilie 2021 09:07

…să reintroducem și literele êô și û alături de â și î, pentru a restaura cu atît mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele î din eî din o și î din u.
Ân sfîrșit! Mi să perpelea sufletu dă dor după literele astea! Trăiască iubitori patrii dexonline!

Daniel
Daniel
1 aprilie 2021 09:19

Având în vedere tot haosul, toată nebunia din ultimul an, m-a luat cu inima. Am citit de 2 ori. Apoi, am încercat să caut ordonanța. Când n-am găsit-o, într-un târziu, am văzut data publicării și m-am prins. Dar a durat destul. Felicitări! Valuri, vălurele de adrenalină vreo 15 minute, pe la miezul nopții, când nu mă puteam minuna decât singur și tot singur trebuia să mă prind. A fost de pomină.

Andra
Andra
1 aprilie 2021 09:21

1 aprilie
Cam mult timp pierdut, pt. dv si pt. cititori.

Ramurel Pastrama
Ramurel Pastrama
1 aprilie 2021 09:23

SAll

Last edited 2 luni acum by Ramurel Pastrama
Călin Guga
Călin Guga
1 aprilie 2021 10:44

Frumos, apreciez articolul. Două mențiuni suplimentare care poate nu mai aveau loc în text, dar se găsesc în sursele citate: În primul rînd, alternanțele comune i-î se datorează apropierii fonemice a celor două – i este vocală închisă frontală, î este închisă centrală, pe cînd a este deschisă centrală, la celălalt capăt al spectrului; în consecință, în AFI, fonemul î se notează cu simbolul ɨ. În al doilea rînd, hotărîrea din 1993 specifică notarea lui ɨ cu â în *interiorul* cuvintelor, de unde rata mică de succes în echivalența etimologică. O astfel de regulă ortografică artificială, de-a dreptul geometrică, e… Mai mult »

Pêtrê
Pêtrê
1 aprilie 2021 11:27

Respect! (adică, ân sfârșit o glumă serioasă!)

Polerz
Polerz
1 aprilie 2021 11:54

nice joke brah

Minbari
Minbari
1 aprilie 2021 11:54

Lua-v-ar dracu’ cu păcăleala voastră. Am uitat că azi e 1 aprilie și m-am apucat să caut oug-uri. 🙂

Cristian
Cristian
1 aprilie 2021 12:07

🔥… Mama cu ce ciuda am citit pana sa ma prind

Gigel Gigel
Gigel Gigel
1 aprilie 2021 13:25

Ce m-am speriat :))

Sorina Elena Cobuleanu
Sorina Elena Cobuleanu
1 aprilie 2021 13:36

Chiar sper că e păcăleală de 1 aprilie.

Catalin
Catalin
1 aprilie 2021 14:09

420.69/2021*

Diana
Diana
1 aprilie 2021 15:06

Ati mers departe cu „farsa”. Dicționarele deja sunt modificate….

gab
gab
1 aprilie 2021 15:48

:))) excelent

Lidia
Lidia
1 aprilie 2021 15:51

Este o rusine, o sfidare grafiei limbei dulci romanesti!!!! Oare si Academia Romana crede asa? Noi cei din Basarabia de-abea am reusit sa-nvatam a scrie corect! Sunt trista…indignata… furioasa! Este inca un pas de a distruge tot ce-i romanesc! Pacat!

Hadrian
Hadrian
1 aprilie 2021 16:23

Nu trebuie să ponegriți comunismul, considerând într-un mod exclusivist, doar faptele abuzive aplicate de niște parveniți care până la urmă nici pe departe nu puneau în prim plan ideologia comunistă. Eu iubesc comunismul, în orice caz e un sistem mult mai ideal decât democrația capitalistă pe care o avem în ziua de azi. Sănătate!

Cocieru Dumitra
Cocieru Dumitra
1 aprilie 2021 16:54

E farsă de întâi aprilie? Sper că este așa!

Tunders Vernet
Tunders Vernet
1 aprilie 2021 17:08

Ați făcut o glumă pe măsura voastră…
De cînd Academia Română a devenit organ legislativ? (cu un membru în plus, din 13, la celebrul vot)
Poate de cînd v-ați luat dreptul necuvenit pe care l-ați împărțit cu tovarășii ăia deștepți din Academia legislativă…
V-ați bătut joc de limba română pentru bani…

P.S. Hadrian AFERIM !

Alexandra
Alexandra
1 aprilie 2021 17:15

Daca va arde de glume d-astea de cacat, de 1 aprilie, iese urat!

Angela Patroescu
Angela Patroescu
1 aprilie 2021 17:18

Buna păcăleală! A ținut. Vizualizam cum se va scrie în comentarii pe Facebook, ce amalgam de î-uri si
ă-uri vor umple ecranul.
De mult nu am fost păcălită.

Mihai
Mihai
1 aprilie 2021 17:37

Am deschis acum Ordonanta de Urgenta 420/2021. Nu spune nimic de „i din i” http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/239799

Matei
Matei
5 aprilie 2021 12:12
Reply to  Mihai

Aia nu e ordonanță, e un Ordin al Ministrului Finanțelor! https://s.w.org/images/core/emoji/13.0.1/svg/1f600.svg

Constantin Kopandi
Constantin Kopandi
1 aprilie 2021 18:30

Ce tare! Ce bine! În rest le rezolvaram pe toate!

Daniel Ciobotu
1 aprilie 2021 22:00

Salut, dacă poți căuta pe internet (eu nu am mai găsit, am uitat să dau „salvează pagina la favorite”:( ) un articol de blog/ziar unde o membră a Academiei povestește detaliat întregul mecanism inducere în eroare (chiar înșelătorie) făcut de Drăgănescu, pentru ca membrii să voteze fără să audă toate argumentele lingviștilor.

gabriela prajea
gabriela prajea
1 aprilie 2021 22:08

Bună păcăleală,bravo!

Butoi Ecaterina
Butoi Ecaterina
1 aprilie 2021 22:24

Drăguță farsă.. Nu am avut timp la prânz sa citesc lista cu argumente, încercam sa înțeleg câte ceva pe sărite, și nu înțelegeam nimic din acele procente și explicații … Mintea mea era sigură că urma să citească ceva serios, dar de fapt totul era scris în spirit de glumă 😂

Mihail
Mihail
1 aprilie 2021 22:24

Wow! Am citit cu lacrimi.

Ana
Ana
1 aprilie 2021 22:32

Genial oameni buni :)) citesc, și tocmai ce căutam un cuvânt (pardon, cuvînt) și când colo văd asta. O luasem de bună pentru o secundă, până să văd că se numește ordonanța 420 și mai e postat și pe 1 aprilie :)) bravo!

sensi
sensi
1 aprilie 2021 22:47
  1. Până la urmă alegem de ex.Frâncu sau Frincu?Parcă Frâncu sună mai normal…:))
Last edited 2 luni acum by sensi
Gheorghe Mihai
Gheorghe Mihai
1 aprilie 2021 23:19

:)))))

Ramona Băluțescu
Ramona Băluțescu
2 aprilie 2021 11:30

Eram studentă a Universității de Vest din Timișoara, la Jurnalistică & Engleză, cînd profesorul nostru de Limba Română Contemporană, Alexandru Metea (un tip cunoscut pentru cîrca de anacoluturi și cacofonii din timpul predării), ne-a spus că trebuie să scriem… altfel… din ziua aceea. Că ne depunctează. Am scris ”altfel”. La examene. Dar am promis, public, că nu voi respecta niciodată, în scriitura neoficială, Regulile Sextil Pușcariu. Pe (mai mult sau mai puțin) motivele menționate aici (da, și pentru votul aberant al Academiei). Și mi-am ținut promisiunea. Am mii de articole în care a trebuit să respect tîmpenia asta, datorită regulilor… Mai mult »

Luminita
Luminita
2 aprilie 2021 12:37

Nu pot sa cred!

Anamaria Beligan
Anamaria Beligan
3 aprilie 2021 08:40

Excelent!!! Bravo!