cuvinte care ne-ar trebui și în română
Probabil toată lumea a auzit măcar o dată în viață placa stricată cu cuvintele care ar exista doar în limba română: dor, doină, colindă... În paranteză fie spus, cel puțin în cazul acestora trei, pretenția de specificitate este exagerată, nici măcar unul nefiind vernacular (dorul are cel puțin echivalentul portughez saudade, doina îl are pe lituanianul daina, iar de colindă...). Nu are sens să continui perorația, absurditatea pretenției fiind indubitabilă: pentru a fi demonstrată, este nevoie de cunoașterea tuturor limbilor, cu toate subtilitățile lor. Așa că ne-am gîndit că ar fi mai incitant să vorbim despre cuvintele pe care limba română nu le are, deși s-ar potrivi de minune! Dacă am dori să alegem o expresie exponențială prin care românii se autocaracterizează, atunci prima opțiune ar fi cu siguranță: să moară și capra vecinului (nu ne-ar mira ca unii să aibă impresia că și această idee ar fi tipic românească). Avem expresia, dar nu și un cuvînt pe măsura ei. Nu-i bai, îl au nemții! Da, surpriză, oamenii ăia pe care descrierile șabloanarde îi prezintă ca fiind fără sentimente au sentimente cît se poate de mioritice. Așa de puternice încît au creat cuvântul: schadenfreude. De la schaden „necaz, stricăciune, ghinion” și freude „bucurie”. Bucurie de necaz. Haz de necaz. Dar necazul altuia, desigur... Un fel de empatie, dar cu minus. Ni s-ar potrivi? Englezilor le-a plăcut atît de mult încît l-au preluat prin 1800. Fix ca în germană: schadenfreude. Până și în indoneziană apare în dicționar. Am continuat cercetarea și am descoperit cu stupoare că pînă și grecii vechi jonglau cu conceptul (desigur, ei nu l-au împrumutat de la germani 😁): ἐπιχαιρεκακία. Și mai și a fost cînd am descoperit că unele limbi (chiar vecine) îl aveau dinainte de a fi popularizat termenul german: în neerlandeză leedvermaak, în suedeză skadeglädje, în daneză skadefro, în maghiară káröröm, în cehă škodolibost și în slovacă škodoradosť. Ce facem: îl adoptăm sau îl adaptăm? Poate chiar și Oda bucuriei, imnul Europei, și-ar putea schimba titlul din An die Freude în Schadenfreude (există deja o versiune intermediară 😎)...