activism civic

dexonline va participa la Greva pentru climă pe 20 septembrie

Pe 20 septembrie 2019 va avea loc Greva pentru climă cu o largă participare internațională (sperăm). Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore.

Ce sunt schimbările climatice?

Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești:

  • Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.
  • Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).
  • Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu.

Care sunt efectele schimbărilor climatice?

  • Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.
  • Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.
  • Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.
  • Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.
  • Acidularea oceanelor. O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.
  • Topirea ghețarilor și a calotelor polare. Întrucât regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală, topirea gheții la cei doi poli spulberă record după record.

Cum putem limita schimbările climatice?

Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Această cale, deși tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporțiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greșită. După o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de accelerație până la fund.

De ce participăm la grevă

România este una dintre țările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce privește cauzele, gravitatea și soluțiile problemei schimbărilor climatice. Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind „o problemă serioasă”, față de 74% media UE și, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani.

În același timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției. Rămâne prea puțin loc pentru platforme politice mature și conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate își trec în program cuvinte-cheie ca „mediu”, „climă” sau „verde”, dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare.

Suntem datori, noi și administratorii țării, să ne scuturăm de noțiunea delirantă că natura este a noastră ca să o exploatăm, să o privatizăm sau să o delapidăm. Natura nu este o resursă, este o sursă, sursa bunăstării noastre. În schimb, noi trebuie să fim protectorii ei și promotorii bunăstării ei. Această viziune are implicații majore asupra politicilor de guvernare, iar timpul este scurt.

Măsurile politice înțelepte ar putea rezolva problema, dar absența măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjați traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăția jefuind planeta pe care o vom lăsa urmașilor noștri. Ne ducem copiii cu mașina la școală, preocupându-ne de educația lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara orașului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină. Ne creștem orașele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu și le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populației, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populații scăpate de sub control. Este nevoie de acțiunea concertată a guvernelor și a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant.

O mare parte din vizitatorii noștri sunt elevi și studenți. Ei vor moșteni, fără vină, o țară și o planetă secătuite de negativismul și de iresponsabilitatea noastră. Față de ei ne simțim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porțile pentru o zi și să lipim pe ele acest mesaj.

Casa noastră arde.

Votați Iohannis pe 16 noiembrie 2014!

Nouă ne plac zilele normale, în care ne putem vedea de treabă. Dar s-ar putea să nu mai existe zile normale în România. Acesta este motivul pentru care ieșim din sfera noastră de confort și încercăm să atragem atenția la ce s-ar putea întâmpla în țară în următorii ani de zile.


Mai întâi, permiteți-ne să spunem câteva cuvinte despre noi. Sperăm că Dexonline este un site util. Dacă nu pentru toți dintre dumneavoastră direct, atunci pentru cele 2,5 milioane de oameni care-l vizitează lunar. Ne face mare plăcere să muncim la el. Lucrăm în mare parte voluntar. Suntem independenți și fiecare din noi s-a alăturat proiectului pentru că simte că lasă în urmă un instrument devenit necesar supraviețuirii limbii, în circumstanțele sociale și tehnice ale lumii de azi. Ne place și lucrul bine făcut și avem și o mândrie, putem să-i spunem, că limba noastră maternă e româna. Da, aici sunt ambele sloganuri ale campaniei electorale, pe care credem că am reușit să le punem în fapte.


Cum am mai zis-o, Dexonline este un demers civic. Ne-am propus să facem ceva pentru limba română, pentru cei care vor să folosească cuvintele limbii române ca să-și transmită gândurile. Tot dintr-o pornire civică spunem acum următoarele.


Credem că trăim un moment important, iar consecințele alegerilor din 16 noiembrie vor fi enorme. Considerăm că Victor Ponta este un real pericol pentru România, un om cum nu se poate mai departe de valorile noastre: onestitate, muncă, responsabilitate, spirit civic. Credem că ar fi catastrofal dacă Victor Ponta ar ajunge președintele României, iar prima afectată ar fi justiția. S-ar nărui astfel statul de drept, singurul sistem în care inițiativa privată se poate dezvolta pe termen lung, fără teama perpetuă a unor abuzuri care pot lovi pe oricine, oricând.


Statul de drept necesită, prin definiție, separarea puterilor, care se țin sub control una pe cealaltă. Concentrarea parlamentului, a guvernului și a puterii locale în mâinile PSD este deja alarmantă, iar atacurile la justiție din ultimii ani arată intențiile acestui partid și ale liderilor săi. Adăugarea președinției la această horă a corupției ar fi devastatoare. Dacă PSD câștigă și alegerile prezidențiale, România va redeveni un sistem monopartid. Faptul că 40% dintre români nu văd o problemă în asta demonstrează starea de manipulare a unei nații care arăta, în 1989, că urăște cu toată ființa ei totalitarismul.


De aceea, o spunem răspicat: pe 16 noiembrie trebuie votat Klaus Iohannis.


Știm că acest îndemn poate fi contestat. Unii nu îl simpatizează nici pe Iohannis. Alții consideră că „toți sunt aceeași mizerie”. Alții ar vota doar cu Făt-Frumos sau cu Superman și nu se „mânjesc” alegând pe altcineva. Dar aici este viața reală, de care nu putem fugi. Fie Ponta, fie Iohannis ne va fi președinte cel puțin până în 2019, cu toate implicațiile care decurg piramidal de acolo, de la Cotroceni.


Pentru cei care au votat cu altcineva în primul tur (e și cazul nostru), Iohannis este o soluție infinit mai bună decât Ponta. N-a arătat nici pornirile de satrap ale acestuia, nici n-a luat apărarea celor ajunși în pușcării, nici nu spune una dimineața și alta seara, nici nu s-a arătat mai apropiat de regimurile cu trăsături despotice de la Est decât de valorile civilizației occidentale și nici nu i se poate pune în cârcă vreun plagiat (furt, chiar dacă de text). Klaus Iohannis este primar al Sibiului de atâția ani, reales cu mari majorități; n-are nici renume de baron local, care taie și spânzură pe moșia sa, și nici nu dă de bogdaproste la armate de oameni, pentru a le obține votul.


Un citat care a tot circulat spune că pentru ca răul să se întâmple e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Experiența de viață a fiecăruia dintre noi ne poate confirma acest lucru. Ca răul să se întâmple nu trebuie să facem rău. E suficient să ne ținem deoparte, să rămânem pasivi, să persiflăm implicarea sau să ne găsim scuze pentru absență.


Îi înțelegem pe cei care uneori chiar nu găsesc pe cine să aleagă și-și spun că nu merită să piardă timpul cu votul. Acum nu este o astfel de situație. Cu Victor Ponta președinte, România s-ar duce de râpă și, pe termen scurt sau mediu, fiecare dintre noi ar resimți în plan personal dezastrul.


Vă rugăm să mergeți la vot pe 16 noiembrie și să-l votați pe Klaus Iohannis.


Echipa Dexonline

Notă: Publicarea acestui mesaj s-a făcut cu asentimentul marii majorități a echipei (nu cu unanimitate).

Actualizare: Încetați să mai susțineți că interesul pentru treburile cetății este un lucru rău. Interesul pentru lumea în care trăim este un lucru nu doar bun, ci chiar vital. Este absolut normal să ne interesăm cum ne administrează țara cei cărora noi le-am îngăduit să ne-o administreze, prin votul nostru. Puteți citi detalii despre viziunea noastră asupra civismului. Comentariile care ne acuză că „facem politică”, presupunând a priori că asta ne face vinovați de ceva, vor fi șterse. Nu poți să combați un punct de vedere cât timp nu îl înțelegi.

Despre civism și politică

Întrucât ocazional lumea ne acuză că facem politică, am scris un material în această privință. În el explicăm de ce interesul pentru treburile cetății nu este numai natural, ci chiar o condiție esențială pentru democrație. Iată-l:

Civism și politică