Dicționare vechi

Lazăr Șăineanu, român pentru o zi

Primul dicționar explicativ complet al limbii române a fost creat de Lazăr Șăineanu. În 1896, a publicat Dicționarul universal al limbei române, o lucrare monumentală, cu peste 30.000 de cuvinte explicate, completată cu etimologii, expresii și note enciclopedice. A fost primul dicționar explicativ complet, accesibil publicului larg, cu decenii înaintea mult mai celebrului DEX. Dar știați că nu a fost român? Deși a cerut în mod repetat cetățenia română, autoritățile i-au refuzat acest drept fundamental. Motivul? Era evreu, iar Principatele Unite și apoi România nu acordau cetățenie necreștinilor, chiar dacă erau născuți în țară, din părinți născuți în țară. Născut la Ploiești în 1859, Lazăr Șăineanu era român prin limbă, prin educație, prin cultură și prin tot ceea ce a creat, dar antisemitismul era endemic în România. Dar în ochii statului român, nu a fost niciodată cetățean român. Tehnic vorbind, a fost român pe 11 decembrie 1899, când a fost votat proiectul de lege pentru acordarea cetățeniei (da, era nevoie de lege trecută prin parlament pentru ca o persoană să obțină cetățenia română). Dar a doua zi, detractorii au inventat motive pentru ca votarea să fie anulată, încălcând legea. După 10 ani de lupte și o zi de speranță, visul de a fi român i s-a prăbușit. Puteți citi cutremurătoarea poveste pe larg în acest articol. Contribuțiile enorme la cultura românească (Basmul românesc, volum premiat de Academia română – doar pentru că premierea s-a făcut fără a se cunoaște autorul –, este și astăzi citit și citat de specialiști), l-au făcut încă mai indezirabil pentru pseudoelite. Pe lângă ură și antisemitism s-a adăugat și invidie… Privat de mijloacele de trai (exclus de la catedra din facultate și forțat să nu accepte un post de profesor de liceu), rănit în suflet și neacceptat în țara natală, Șăineanu s-a exilat în Franța în 1901, unde a devenit cetățean francez și a continuat să strălucească în lumea academică europeană. În timp ce Franța îl apreciază – în 1932 a devenit Cavaler al Legiunii de onoare – România continuă să îl ignore pînă la moarte. A murit în 1934 la Paris. În România, dicționarul lui a continuat să aibă succes, ajungând în 1938 la a opta ediție! A fost român cu inima și mai ales cu mintea, dar România i-a întors spatele. Notă: o variantă a acestui articol poate fi găsită și în ultimul nostru newsletter.

Dicționarul limbii române literare contemporane (1955-1957)

    Acum aproape un an și jumătate dexonline a început lucrul la dicționarul care avea să devină cel mai mare proiect al dexonline: Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), care este aproape dublu ca număr de caractere față de DEX, deși are „doar” 50.000 de definiții față de cele aproape 70.000 ale DEX-ului. Diferența provine din numărul mare de citate pe care le oferă acest dicționar în cele 4 volume ale sale, fiind printre puținele dicționare care oferă citate (doar Dicționarul de Cuvinte Recente mai intră la această categorie). În mod cert ne ajută mult în studierea istoriei limbii române și ne poate spune cît de mult a evoluat limba în ultimii 60 de ani! Probabil că acest dicționar va rămîne în frunte pînă cînd vom începe (și finaliza) digitizarea Dicționarului Tezaur al Limbii Române.     Cum fără voluntarii noștri „de serviciu” – Laura și Laurențiu – nu am fi reușit nimic și cum proiectul a fost unul de lungă durată, ne-am dorit să le dăm cuvîntul: Iată ce spune Laurențiu: Proiectul DLRLC s-a derulat pe parcursul a 16 luni. Împreună cu Laura am editat un dicționar important pentru aprofundarea cuvintelor limbii române prin intermediul citatelor din opere literare. De asemenea și echipa logistică ne-a ajutat în această perioadă. Editarea lui a implicat un efort zilnic și, în final, sper să fie de folos tuturor iubitorilor de limba și literatura română. Laura a scris mai multe, dar iată esențialul: Pe mine m-a atras în mod deosebit acest DLRLC, interesant prin exemplificările cu texte literare din literatura studiată în școală în anii copilăriei mele. [...] Mi s-a întâmplat de multe ori, în timp ce introduceam definiții din acest dicționar, să redau în scris astfel de texte literare, ajungând la capătul lor fără să mai urmăresc originalul din care le extrăgeam. Acestea îmi veneau în minte automat, fără nici un fel de efort și fără să le fi repetat de-a lungul anilor. Noi avem speranța că acest efort va fi apreciat cum se cuvinte și că utilizatorii noștri se vor bucura să descopere valențe noi în cuvinte vechi!

Încă un dicționar finalizat!

    Demersul dexonline de a digitiza valoroasele dicționare vechi ale limbii române continuă! Zilele acestea am finalizat binecunoscutul dicționar coordonat de Lazăr Șăineanu: Dicționarul Universal al Limbii Române, ediția a VI-a (1929).     Înainte de toate trebuie să le mulțumim tuturor voluntarilor noștri, dar mențiuni speciale trebuie aduse Laurei și lui Laurențiu, care au lucrat neobosit! Fără ei, lucrurile ar fi fost infinit mai greu de pus în practică: practic singuri ei doi au introdus întreg dicționarul!     În mod cert nu ne vom opri aici!  Avem în plan încă 3 dicționare pentru acest an (nu vreau să vă stric surpriza, așa că nu le menționez)! Sigur, sperăm să apară noi voluntari care să ne ajute cu dicționarele pe care le avem în plan, cu alte dicționare sau chiar cu articole de gramatică și/sau lingvistică.

Două dicționare (aproape) finalizate!

    În luna mai 2013 încă două dicționare vor fi complet adăugate în portofoliul dexonline. Departe de a fi întîmplător, cele două dicționare au fost publicate la peste 75 de ani distanță: „Dicționaru limbii românești”, la care mai avem aproximativ 50% din litera S, și respectiv DOOM2-ul care este la faza de verificări (practic a fost introdus complet). Spun asta deoarece dexonline dorește nu numai să ofere definiții noi, ci vrem să menținem vie legătura cu trecutul limbii române!     Mulțumim tuturor voluntarilor pentru munca asiduă și altruistă!