dexonline va participa la Greva pentru climă pe 20 septembrie

Pe 20 septembrie 2019 va avea loc Greva pentru climă cu o largă participare internațională (sperăm). Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore.

Ce sunt schimbările climatice?

Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești:

  • Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.
  • Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).
  • Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu.

Care sunt efectele schimbărilor climatice?

  • Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.
  • Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.
  • Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.
  • Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.
  • Acidularea oceanelor. O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.
  • Topirea ghețarilor și a calotelor polare. Întrucât regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală, topirea gheții la cei doi poli spulberă record după record.

Cum putem limita schimbările climatice?

Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Această cale, deși tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporțiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greșită. După o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de accelerație până la fund.

De ce participăm la grevă

România este una dintre țările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce privește cauzele, gravitatea și soluțiile problemei schimbărilor climatice. Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind „o problemă serioasă”, față de 74% media UE și, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani.

În același timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției. Rămâne prea puțin loc pentru platforme politice mature și conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate își trec în program cuvinte-cheie ca „mediu”, „climă” sau „verde”, dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare.

Suntem datori, noi și administratorii țării, să ne scuturăm de noțiunea delirantă că natura este a noastră ca să o exploatăm, să o privatizăm sau să o delapidăm. Natura nu este o resursă, este o sursă, sursa bunăstării noastre. În schimb, noi trebuie să fim protectorii ei și promotorii bunăstării ei. Această viziune are implicații majore asupra politicilor de guvernare, iar timpul este scurt.

Măsurile politice înțelepte ar putea rezolva problema, dar absența măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjați traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăția jefuind planeta pe care o vom lăsa urmașilor noștri. Ne ducem copiii cu mașina la școală, preocupându-ne de educația lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara orașului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină. Ne creștem orașele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu și le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populației, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populații scăpate de sub control. Este nevoie de acțiunea concertată a guvernelor și a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant.

O mare parte din vizitatorii noștri sunt elevi și studenți. Ei vor moșteni, fără vină, o țară și o planetă secătuite de negativismul și de iresponsabilitatea noastră. Față de ei ne simțim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porțile pentru o zi și să lipim pe ele acest mesaj.

Casa noastră arde.

apologet

apologet

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut în 1748 Jacques-Louis David, unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului neoclasic. A fost un admirator fervent al lui Napoleon, fiind numit de acesta drept prim pictor al curții imperiale.

ornitologie

ornitologie

ORNITOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul sistematicii, al morfologiei, al ecologiei și al importanței economice a păsărilor. – Din fr. ornithologie, germ. Ornithologie.

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut Charlie Parker, saxofonist și compozitor american de jazz, supranumit Bird. Una dintre compozițiile sale poartă numele Ornitologie.

electiv

electiv

ELECTÍV, -Ă, electivi, -e, adj. Bazat pe alegeri; care are scopul sau dreptul de a alege. – Din fr. électif, lat. electivus.

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut în 1749 scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Una dintre romanele sale se intitulează Afinități elective.

acmee

acmee

ACMÉE s. f. 1. apogeu, punct culminant. 2. fază în care o boală atinge intensitatea maximă. 3. cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie și ontogenie. (< fr. acmé)

Sursa: MDN ’00 (2000)

Cheia alegerii: În 1955 a apărut în Marea Britanie primul număr din Cartea Recordurilor (în engleză The Guinness Book of Records)

mansuetudine

mansuetudine

MANSUETÚDINE s. f. (Livr.) Blândețe, bunătate; îngăduință, răbdare; milă, omenie. – Din lat. mansuetudo, -inis, it. mansuetudine.

Sursa: DEX ’98 (1998)

Cheia alegerii: S-a născut în 1910 Maica Tereza, călugăriță catolică de origine albaneză, care a fondat ordinul Misionarii Carității în Calcutta, India în 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii.

adagio

adagio

ADÁGIO adv., s. n. 1. Adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo lent, rar. 2. S. n. (Parte dintr-o) compoziție muzicală care se cântă într-un tempo lent. ♦ Prima parte lentă, executată de doi soliști, într-un balet clasic („pas de deux”). – Din it. adagio.

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut în 1918 Leonard Bernstein, pianist, dirijor și compozitor american, cunoscut pentru prodigioasa sa activitate dirijorală. A condus unele din marile orchestre ale lumii și și-a dedicat o bună parte din activitate Filarmonicii din New York.

obijdui

obijdui

OBIJDUÍ, obijduiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A asupri, a împila. ♦ A nedreptăți, a jigni, a ofensa. – Din sl. obiždon (prez. ind. al lui obidĕti).

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: În 1349 în Mainz și Köln sunt uciși 6.000 de evrei, acuzați de răspândirea ciumei bubonice.

declicheta

declicheta

DECLICHETÁ vb. tr. a elibera clichetul care imobilizează un mecanism. (< fr. décliqueter)

Sursa: MDN ’00 (2000)

Cheia alegerii: În 1939 Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri. Pactul a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial.

analgezic

analgezic

ANALGÉZIC, -Ă, analgezici, -ce, adj., s. n. (Medicament) care calmează sau înlătură temporar durerea. – Din fr. analgésique.

Sursa: DEX ’09 (2009)

Cheia alegerii: În 1864 douăsprezece țări europene au semnat Prima Convenție de la Geneva, prin care s-a înființat Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Close Menu