blogul proiectului dexonline.ro

Ziua limbi romane (sic!)

V-am intrigat, da? E ceea ce ne-am propus! 31 august este Ziua Limbii Române. Salutăm inițiativa Academiei Române de a celebra această zi pe 29 august — nu pe 31, că pica în weekend — în aula prestigiosului for de cultură, organizând o sesiune omagială festivă de alocuțiuni ale doamnelor și domnilor academicieni, mai apoi încununată de momente poetice etc. Dar care e legătura directă dintre această manifestare, acele discursuri și cultivarea limbii române? N-am înțeles…  Noroc că ne hotărâserăm deja să le arătăm noi lor (vorbitorilor de română și utilizatorilor dexonline, ca să fie clar) ce înseamnă concret să promovezi limba română. Prin campania de astăzi, vă servim într-un manieră, sperăm noi, indimenticabilă: o limbă română pocită, stâlcită, schingiuită! De ce facem asta? E modul nostru de a trage un semnal de alarmă privind importanța folosirii corecte a limbii române în toate împrejurările personale și profesionale, dar și pentru a vă face să conștientizați că fără dexonline azi v-ar fi foarte greu să lucrați. Bănuim că vi se pare amuzant sau enervant experimentul nostru, însă suntem convinși că nu v-ar plăcea ca site-ul să rămână așa. Tot cu ocazia Zilei Limbii Române am organizat concursul Cele mai frumoase zece cuvinte ale limbii române pentru bogăția de imagini și armonia lor, idee pe care am preluat-o din revista Realitatea ilustrată din 1933. Ne-au răspuns aproape 300 de iubitori ai limbii române și uitați ce-a ieșit. Rezultatele de anul acesta le punem alături de cele din 1933 și vă lăsăm bucuria comparației. Nu uitați că proiectul dexonline nu este de la sine imuabil și peren, dexonline e creat, ținut și întreținut de o mână de voluntari și, ca să poată exista în continuare, se bazează pe ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui prin voluntariat sau printr-o donație. Echipa dexonline.

Cuvinte mînjite: pampers, pamperși

Iată o speță interesantă cu care dexonline se confruntă în perioada aceasta. Sîntem curioși să auzim și părerea voastră, în comentarii! În 2018, o firmă de avocatură din partea Procter & Gamble ne-a scris ca să obiecteze la existența în dexonline a substantivului comun pampers, cu sensul de „scutec absorbant”. PampersⓇ este marcă înregistrată, la fel ca și alte cuvinte existente în dexonline: adidas, teflon, xerox etc. La solicitarea avocaților, am adăugat comentarii vizibile ca să subliniem existența mărcii înregistrate. Mărcile înregistrate sînt un instrument util. Ele clarifică sursa de proveniență a unui bun sau serviciu, diferențiind-o de alte surse. În absența mecanismului de mărci înregistrate, oricine ar putea produce băuturi numite Coca-Cola, iar cumpărătorii nu ar mai ști ce cumpără. Dar, în această vară, o (altă 🙂) firmă de avocatură reprezentînd Procter & Gamble ne solicită, pe un ton deocamdată prietenos, să ștergem complet forma de plural pamperși. Mai mult, ei numesc această formă „variațiile [unui] cuvînt inexistent”. Și de aici iau naștere numeroase întrebări: Ce este un cuvînt? Cine decide că un cuvînt este existent sau inexistent? Dacă Google enumeră circa 7.800 de pagini web care conțin textul pamperși, demonstrează aceasta existența cuvîntului? Dacă Academia Română, în DEX și în DOOM, consemnează cuvîntul, demonstrează aceasta existența cuvîntului? Ar trebui sau nu ca dexonline să modifice definiții la cererea unor avocați, pierzînd astfel din fidelitatea față de operele originale DEX și DOOM? Este simpla consemnare a unei forme o încălcare a mărcii înregistrate, echivalentă moral cu o înșelătorie de genul „cumpărați scutece Pampers marca dexonline!”? Este esențial și că DEX și DOOM sînt texte normative publicate de Academie, forul intelectual suprem al României. Aici, normativ înseamnă că elevii care nu folosesc forme din DEX și din DOOM pot fi depunctați la examene. DOOM spune textual: „nu sunt menționate variantele respinse de normă”. Așadar, dacă am șterge din dexonline forma pamperși, ne-am induce publicul în eroare. În special, am ajunge să preluăm cu modificări un text normativ, ca și cum am retipări textul unei legi, dar modificat față de versiunea oficială. Aceasta este o practică dubioasă și înșelătoare, de care am prefera să ne ferim. Iar asta naște o a șasea întrebare: Există oare șanse reale ca un judecător să decidă că da, dexonline se face vinovat că a preluat verbatim un text legal, refuzînd să-l modifice după dorințele unei corporații? Noi ne simțim oarecum prinși între ciocan și nicovală. 🤔 Nu putem trece cu ușurință peste o amenințare din partea unei corporații cu o putere enormă. Dar nici nu putem să abdicăm de la toate principiile noastre, ciopîrțind un text oficial pe care ne-am angajat să-l preluăm cu acuratețe de 100%. Voi ce credeți?

Am lansat newsletterul!

Astăzi am publicat primul număr al newsletterului nostru (îl găsiți aici, în arhivă). Poftă bună! 😀 Mulțumesc întregii echipe, dar în special Ancăi, căci acest newsletter este „copilul” ei: de la idee și concepție la coordonare și realizare!

Suntem periculoși

Noi folosim rețelele sociale, în special facebookul, pentru a oferi informații (care ni se par nouă) interesante într-un mediu mai puțin formal. Dar, de mai mult timp, facebookul are un comportament dubios – un fel de corectitudine politică inversă, aplicată pentru a-i proteja pe cei puternici – chiar mai rău decît dacă ar fi mediul formal de care încercăm să ne ferim. Cel mai deranjant este atunci cînd postările sînt penalizate pentru că în text (sau uneori în imaginile postate) apar anumite cuvinte cheie legate de anumite personaje din fruntea statului. Rezultatul? În loc de 50-200.000 de afișări, cîte erau de obicei, avem sub 10.000... Mai agresiv se comportă cînd ne blochează postările... s-a întîmplat de cîteva ori să ne blocheze cînd ridiculizam extremismul (să înțelegem că facebook îi protejează pe extremiști? că aceștia nu sînt blocați aproape niciodată)! Și chiar dacă aproape de fiecare dată am „cîștigat” apelul, sancțiunea a rămas: nici distribuirea obișnuită nu s-a mai făcut, nici contorul cu „cartonașele galbene” nu s-a resetat (asta însemnînd că următoarele postări nu vor mai fi distribuite)... Ultima năzbîtie cu care ne-am trezit: chipurile am fi violat standardul referitor la organizații periculoase! Și ca să fie tabloul complet, avertizarea este pentru o postare mai veche de 2 ani! Oare mai are sens să speriem bietul facebook cu postările noastre periculoase?

Redirecționarea a 3,5% din impozit

Mulțumim celor care au reușit să își smulgă cîteva minute pentru a face toate demersurile solicitate de ANAF ca să ne redirecționeze o parte din impozit. Iată harta locurilor de unde am primit cele 3,5% din impozit: Comparația cu harta traficului pe site-ul dexonline.ro ni se pare foarte elocventă... Trebuie ținut cont că în 2022 am avut circa 24 de milioane de accesări din România (24 milioane = 100% în harta de mai sus). Dacă vrem să ne reportăm la oameni, iată numărul de accesări ale dexonline pentru fiecare locuitor al fiecărui județ (în 2022):

Adio, dexonline

Pentru cine am muncit / Toată viața mea? Astăzi îmi închei în mod oficial munca la dexonline, proiectul pe care l-am fondat în 2001. Este recunoașterea unei stări de fapt care a survenit acum șase luni. Mai jos fac un rezumat al contribuțiilor mele la dexonline (pe cît de bine pot fi rezumați 20 de ani în 15 minute) și îmi explic decizia. Imagine de Mantas Hesthaven Acest articol este lung, într-o lume care vrea înțelepciune în porții de 15 secunde. Faceți ce vreți cu el. Eventual, puteți citi doar porțiunile aldine. Durează mult să spui ceva în Vechea Limbă a enților. Iar noi nu spunem nimic decît dacă merită să petrecem mult timp ca s-o spunem.J.R.R. Tolkien, Stăpînul inelelor Piatră peste piatră Imaginea de mai jos arată cît software am scris pentru dexonline (și, în mai mică măsură, pentru alte proiecte civice) în anul 2020: Fiecare pătrățel reprezintă o zi a anului, iar culoarea este cu atît mai aprinsă cu cît am fost mai activ. De exemplu, se vede cum lunea, miercurea și vinerea am lucrat mai furibund (acelea sînt zilele de mers la birou), iar în rest mai rar, de acasă. Iată și imaginea pentru 2021: Și acum iat-o și pe cea pentru 2022: Tot verdele a dispărut aproape complet începînd din martie. Atunci am încetat toate activitățile pe care le-am prestat pentru dexonline în cei 20 de ani anteriori. Iată o listă incompletă a acestor activități. Programare: Fiecare punctuleț din imaginea de mai sus înseamnă o bucată de cod din site-ul dexonline, fie că este vorba despre căutarea și afișarea definițiilor, despre jocuri lingvistice sau despre optimizări de viteză. Administrare de sistem: dexonline conține mult mai multe componente decît software-ul scris de noi. Mai trebuie ținute la zi: sistemele de operare ale celor două servere; cache-ul care ne permite să servim 100 de pagini pe secundă; sistemul de backup; pagina wiki; sistemul de gestionare a e-mailurilor; serverul de e-mail; blogul și multe altele. Componentele critice au și monitorizare, ca să primesc SMS la orice oră din zi și din noapte dacă ceva eșuează. În plus, zilnic primeam circa 8 e-mailuri cu rapoarte de la diverse componente, pe care le citeam ca să mă asigur că totul funcționa în parametri, că serverul nu fusese sub atac, că numărul paginilor cu erori era rezonabil etc. Introducerea datelor: Astăzi contribuția mea la definițiile introduse este neînsemnată, dar între 2001 și 2004, cînd software-ul OCR nu era satisfăcător, mi-am petrecut sute de ore tastînd manual definiții din dicționare. E-mail: De-a lungul anilor, am răspuns la aproape 4.000 de mesaje venite pe adresa de contact. Pe lîngă aceasta, am trecut lunar și prin toate mesajele spam, pentru ca filtrul de spam să fie bine antrenat. Cuvîntul zilei: De acesta se ocupă în principal alți membri ai echipei dexonline, dar ocazional am pus și eu umărul la alegerea cuvintelor zilei, o activitate plăcută, dar consumatoare de timp. Pentru fiecare zi trebuie căutat un eveniment interesant pe care să îl aniversăm, iar apoi trebuie ales un cuvînt potrivit evenimentului, care să nu fie nici prea…

Mulțumim, Laura!

dexonline a pierdut unul dintre cei mai merituoși și mai vechi colaboratori ai săi. Colega noastră Laura Gellner s-a stins din viață acum cîteva zile. Astăzi ar fi împlinit 83 de ani. Pe 24 aprilie 2004, Laura ne-a trimis un e-mail în care se oferea să contribuie cu definiții din DEX (pe care ne concentram la acea vreme). Am acceptat ajutorul ei cu un optimism reținut. În acea perioadă, mulți voluntari curioși trimiteau una-două definiții, apoi își pierdeau interesul. Laura însă s-a alăturat proiectului și a fost nelipsită timp de peste 17 ani. Laura a adăugat 300.000 de definiții la dexonline, totalizînd 59.000.000 de caractere. Aceasta înseamnă 30% din definițiile noastre. Din fiecare trei definiții pe care le citiți pe dexonline, probabil una reprezintă munca Laurei. Estimăm că Laura și-a dedicat pentru dexonline peste 20.000 de ore din viață, echivalentul a 10 ani munciți cu normă întreagă. Ca termen de comparație, Biblia are circa 4.000.000 de caractere. Nu am întîlnit-o niciodată în persoană pe Laura, dar munca ei stă mărturie pentru calitățile ei. A fost de o meticulozitate ieșită din comun. Într-o vreme, la dexonline evaluam periodic acuratețea editorilor noștri, pentru a-i încuraja să verifice textele cu răbdare și cu atenție. În cazul Laurei, a devenit rapid evident că evaluarea nu era necesară, întrucît adesea nu găseam nicio greșeală... Laura a fost o persoană discretă și nu a dorit publicitate pentru toate aceste eforturi. Singurele ocazii cînd a vorbit public despre munca ei au fost un articol pe blogul nostru la finalizarea importării Dicționarului limbii române literare contemporane și o scurtă intervenție într-o emisiune TV din 2013 (la momentul 04:28). Cu răbdare și cu străduință, Laura și-a adus o contribuție monumentală la binele limbii române. Ne va lipsi și ne vom aminti mereu de ea cu recunoștință!

Dar totuși…

Într-o postare pe pagina noastră de facebook, am folosit formula „dar totuși”. Mai mulți utilizatori ai paginii au criticat exprimarea, pretinzând că ar fi vorba de un pleonasm. Așa să fie oare? Dar totuși nu avea probleme în DLRLC (1955) Hai să vedem cum stau lucrurile! Conform DOOM 2005* (norma actuală), „dar” este conjuncție, „totuși” e adverb. De ce nu le-am putea folosi unul lângă altul? Gramatica Academiei (GA) menționează valoarea lor pragmatică: Așadar, „dar” arată obiecția, „totuși” concesia. Nu avem voie să ne opunem făcând o concesie în același timp? Ba sigur că da, nimeni nu ne interzice! Vorbim, în cazul acesta, de o opoziție atenuată, valoare pragmatică pe care o regăsim și în franceză, vezi explicația din Larousse:  Mai mult, GA menționează și valoarea anaforică a adverbului „totuși”, deci acesta poate fi folosit pentru accentuarea unei idei. Dicționarul limbii romîne literare contemporane (DLRLC) nota explicit posibilitatea de a întări conjuncția „dar” prin adverbul „totuși” sprijinindu-se pe un exemplu din Creangă:   Și expresia „cu toate acestea” (sinonimă cu adverbul „totuși”) poate intra în combinație cu conjuncția „dar”.  Exemplul este extras tot din DLRLC: Mai multe dicționare de referință ale limbii române vin în sprijinul argumentelor noastre prin asocierea efectivă a acestor doi termeni în definițiile altor cuvinte, semn că lingviștii nu sunt deranjați de așa-zisul pleonasm. Iată câteva exemple: Tot din DLRLC:  MDA2:  DEXI:  Uneori pot apărea și termeni intercalați între cele două elemente în discuție: DN:  DER:  Dacă dicționarele și gramaticile nu v-au convins, putem să aruncăm o privire și peste cum scriau marii noștri scriitori (mai multe rezultate în operele din wikisource și din Google Books secolul XIX sau secolul XX): I. L. Caragiale despre C.A. Rosetti: [...] odinioară sufletul liberalismului utopic, om de atâtea succese ușoare, inventator al atâtor năzdrăvănii politice, dar totuși una din cele mai interesante figuri ale partidului «național-liberal», mai târziu, cătră sfârșitul carierei sale, disgrațiat de colectivitate, a murit părăsit de toți partizanii lui cei mai apropiați, de aceia cari îi datorau lui personal tot norocul lor.Mihai Eminescu (către Titu Maiorescu): Însuși Schopenhauer nu găsește pentru această expresie decât aceea a imposibilității exprimării, anume Nimic, unul relativ, ce-i drept, dar totuși nu altceva decât nimic.Mihai Eminescu (Independența, articol în Timpul): Ca toți oamenii nici judeci, nici poți judeca ce e aceai cerut, dar totuși îți împlinesc dorința și dăruiesc copilului tău tinereță fără îmbătrânire și vieață făr'de moarte.Nicolae Iorga (Desvoltarea imperialismului contemporan): Autorul ei n’a fost niciodată istoric, nici n’a avut măcar această ambiție, pentru care nu avea pregătirea, dar totuși e uimitor ce vede și ce înțelege. Întrebarea care se pune este: de ce unii vorbitori din prezent îl consideră pleonasm? La o căutare pe Internet, oricât de amănunțită, nu reușim să găsim nicio autoritate în domeniul lingvistic care să explice acest aspect. Ar exista o excepție, Radu Paraschivescu, dar, și el, e mai degrabă literat decât lingvist. Evident, nu contează ce statut are, ci faptul că în emisiunea Pastila de limbă, în care a afirmat că „dar totuși” ar fi…

De la căprișoare la caride

Din Tezaurul informatizat al limbii franceze, aflăm că din forma normando-picardă chevrette derivă crevette (cu sensul știut al crustaceului), explicația fiind deplasarea sa cu mici salturi, întocmai ca ale unei căprițe (în franceză, chevrette). În română, forma cuvântului oscilează între un feminin, ca în etimonul francez, crevetă (v., de pildă, edițiile DEX până în 1998 și în Micul dicționar academic, ediția a II-a), cu pluralul crevete și un masculin, care coincide formal cu forma anterioară de plural, crevete (prezent în ediția din 2009 a DEX, dar și în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a), cu pluralul creveți.