O curiozitate despre păianjeni în limba română este că prezintă nu mai puțin de ... 64 de forme. Dacă în ultima ediție a DEX-ului găsim 6 variante regionale (păiájen, paiájen, paínjen, paíngăn, păínjen, păínjin), Micul Dicționar al Academiei menționează 61! Anumite forme au un înțeles particular, ca paínjină (două fire de arnici negru care se pun cruciș peste mort, în sicriu, ca să nu se facă strigoi) sau paiángen (diafragmă). Le puteți găsi pe toate aici.
Vă mulțumim pentru că ați fost alături de noi la păcăleala de 1 aprilie. Sperăm că scrierea cu î din i nu v-a îngreunat excesiv folosirea dicționarului. De asemenea, sperăm că ați citit printre rîndurile argumentului nostru în stil „avocatul diavolului” și ați înțeles opinia noastră reală. Scrierea cu â din a nu are niciun fundament lingvistic. Ea nu apropie, ci mai degrabă îndepărtează limba română de originile sale latine. Doar în 11% din cazuri litera â înlocuiește o literă a latină. În celelalte 88% din cazuri litera â fie apare în cuvinte nelatine, fie înlocuiește o altă vocală decît a. De aceea, putem chiar susține că scrierea cu â din a ne subminează latinitatea. Un elev care dorește să se mîndrească cu latinitatea limbii române va crede că vânt vine din latinescul vantus (corect: ventus), că râu vine din ravus (corect: rivus), că fântână vine din fantana (corect: fontana)... În schimb, ne-am îndepărtat voluntar de la principiul ortografiei fonemice (un sunet = o literă), un principiu simplu, fără de care a devenit mai greu pentru români să-și scrie propria limbă. Sistemul a fost adoptat împotriva recomandărilor lingviștilor, iar puținii lingviști care au votat, au votat împotrivă sau s-au abținut. Dacă exemplele din articolul nostru nu v-au convins, iată o listă de articole care argumentează superioritatea scrierii cu î din i: Alf Lombard;Constantin Manea;Dumitru Irimia;George Pruteanu;Ștefan Cazimir;Mihai Floarea;Alexandru Niculescu;un conspect al acestor articole, făcut de colegul nostru Radu Borza. Dorim să clarificăm și o neînțelegere frecventă, ivită și în comentariile la articolul de pe 1 aprilie. Scrierea cu â din a este adesea numită „Regulile Sextil Pușcariu”, dar realitatea este tocmai invers. În reforma din 1926 (concretizată în 1932), Sextil Pușcariu a propus tocmai scrierea uniformă cu î din i. Nu știm cînd a apărut această confuzie. Nu este niciodată prea tîrziu să îndreptăm o lege care pur și simplu nu reflectă realitățile științifice. Îndemnăm profesorii, care sînt în prima linie a luptei cu dificultățile ortografice, să militeze pentru revenirea la simplitate. Legile nu sînt ceva extern nouă, venite dintr-un turn de fildeș. Legile sînt făcute de oameni pe care noi îi plătim ca să le facă conform dorințelor noastre. Iar dacă legile nu trec testul logicii, putem cere abrogarea lor.
Începînd de astăzi, dexonline a revenit la scrierea cu î din i, ca urmare a Ordonanței de Urgență nr. 420/2021 emise de Guvernul României. Ordonanța anulează Hotărîrea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la â din a. Reamintim pe scurt noua regulă: se folosește î din i, nu â din a, în toate cuvintele, cu excepția cuvîntului român, a cuvintelor derivate și a unor nume proprii. De asemenea, se folosesc formele sînt, sîntem, sînteți în loc de sunt, suntem, sunteți. Subliniem că dexonline protestează împotriva Ordonanței 420, o ordonanță abuzivă, ruptă de realitățile lingvistice și patriotice. Considerăm că utilizarea lui â din a oferă un sistem net superior. Iată cîteva motive. Argumente în favoarea lui â din a 1. Confirmarea originii latine a limbii române Se știe că glorificarea trecutului este apanajul marilor națiuni ale lumii, iar România nu trebuie să se abată de la această regulă. De aceea, scrierea cu â din a este importantă pentru confirmarea latinității limbii române. De exemplu, prof. univ. dr. Constantin Manea, într-o demonstrație statistică a acestei origini, arată că, din 759 de cuvinte-rădăcină din DEX care conțin sunetul î/â, nu mai puțin de 272 au origine latină, așadar aproape 39%! În schimb, toate celelalte cuvinte (cele cu altă origine decît latinească, cele derivate cu prefixe ca în-, re- etc.) nu reprezintă decît 61% din total. Menționăm și statistica realizată de Claudia Mihai și de Marilena Panait într-o Scrisoare deschisă către Academia Română. Dînsele au numărat familiile de cuvinte care conțin sunetul î/â (așadar, cuvinte ca râs, râset, râzător au fost contorizate ca o singură familie). Pentru cuvintele provenite din latină, au inventariat și litera originală pe care o înlocuiește sunetul î/â. Concluzia este chiar mai izbitoare decît a prof. Manea: din cele 576 de familii găsite, în 66 litera â înlocuiește o literă a latinească, așadar 11,5%. Celelalte cazuri abia acoperă 88,5% din total (cuvintele cu altă origine decît cea latinească sau cuvintele în care litera â înlocuiește o literă latină diferită de a). 2. Ânger, vênt, adûnc, fôntână Scrierea cu â din a este doar un prim pas spre minunata lume a ortografiei bazate pe etimologie. Sîntem de acord că există multe situații în care sunetul î/â nu înlocuiește litera latină a, ci altă literă: E: vînt (lat. ventus), frîu (lat. frenum), sămînță (lat. sementia), vîna (lat. venare);I: rîu (lat. rivus), sîn (lat. sinus);O: fîntînă (lat. fontana), lîngă (lat. longum ad), vîltoare (lat. voltoria);U: adînc (lat. aduncus), osînză (lat. absungia). Dar aceste mici discrepanțe nu trebuie să ne descurajeze! Dimpotrivă, ele sînt ocazia perfectă să reintroducem și literele ê, ô și û alături de â și î, pentru a restaura cu atît mai bine gloria trecutului. Aceste litere vor purta, desigur, numele î din e, î din o și î din u. De altfel, aceste litere chiar au existat în alfabetul limbii române în trecut! Ce-i drept, rezultatul a fost o regulă greu de urmat chiar și pentru lingviștii de profesie, mai ales că etimologia cuvintelor nu este întotdeauna sigură. Și se poate…
Ieri am publicat pe instagram primul nostru top al căutărilor pe dexonline, dar a fost creat manual, fără prea multă analiză, astfel că nu ne-a ieșit din prima. Astăzi, Radu a preparat un script care să genereze și topul și imaginea. Deja arată mult mai bine!
Căutînd în loguri în timpul preparării scripturilor care generează topul zilnic am descoperit că dexonline tocmai a mai depășit o bornă importantă: 1.000.000 de căutări într-o singură zi! În cinstea acestui eveniment am postat pe facebook un top onorific (imaginea a fost creată la cîteva zile după, cînd am finalizat scriptul de generare a topului).
Chit prezintă o polisemie remarcabilă, influențată de diferitele etimologii.
Manager este împrumutat din engleză, pronunțat, în original: ˈmænɪdʒə, iar în română, ezitând între: managér, mánager sau manáger.
Profitând de conectarea capsulei Crew Dragon a SpaceX la Stația Spațială Internațională, gândul ne-a fugit la dragoni și draci.Drac, moștenit din lat. draco (șarpe, balaur), probabil printr-o formă dracus (v. și ngr. δράϰος), în latina religioasă a ajuns să însemne demon. În română, se regasește în nenumărate expresii, în genere cu conotații negative: a fi dracul gol/împielițat = a fi rău;a trage pe dracul de coadă = a fi foarte sărac;a da/lăsa (pe cineva sau ceva) dracului = a (îl) abandona;a da de/peste dracul = a o păți;a se uita la cineva ca la dracul = a se uita la cineva cu dușmănie. Drac intră și în compunerea denumirii populare a unor plante: scaiul-dracului (ciulin), spata-dracului (ferigă), cornul-dracului (barba-popii); arbuști: salba-dracului (crușân); insecte: calul-dracului (libelulă). Tot din lat. draco, -onis (animal fabulos; constelație), cu sensul din lat. religioasă (demon, diavol), de data această prin filierele franceză dragon și italiană dragone, avem dragon, cu înțelesul principal de monstru fabulos, închipuit cu gheare de leu, aripi de vultur și coadă lungă de șarpe, care întruchipează forțe ale naturii. După Ciorănescu, zdrahon (găligan, vlăjgan) provine din dragon, cu pronunția influențată de ucraineană. De altfel, dragon (în formele drăgan sau drahun) înseamnă tot om voinic.
În plină pandemie, am dorit să facem o mică bucurie fanilor dexonline cărora le place instagramul! De astăzi avem și cont de insta, iar la butoane se va afla Anca, entuziasta noastră colegă, care s-a ocupat de toată „bucătăria” necesară! Sperăm să ajungem în curînd la 10.000 de urmăritori! Am vrut să îi arătăm cît de mult o apreciem dedicîndu-i prima postare a noastră de pe instagram, ilustrația cuvîntului subreptice! De acum încolo a promis că se va ocupa exclusiv de postări! Mulțumim, Anca!
Pe 20 septembrie 2019 va avea loc Greva pentru climă cu o largă participare internațională (sperăm). Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro va fi indisponibil timp de 24 de ore. Ce sunt schimbările climatice? Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești: Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu. Care sunt efectele schimbărilor climatice? Creșterea temperaturii medii globale. Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.Dispariția speciilor de animale și plante. Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.Creșterea nivelului mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme. Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.Acidularea oceanelor. O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.Topirea ghețarilor și a…